Este o imagine sugestivă, care exprimă starea de spirit a multor oameni din SUA: Într-o punguţă transparentă de plastic se află o insignă cu steagul SUA. Pe ambalaj stă scris: made in China.

Dacă drapelul naţional al SUA a ajuns să fie fabricat în China, aşa cum sugerează imaginea, atunci ceva nu este în regulă. De asta sunt convinşi numeroşi susţinători ai preşedintelui SUA, Donald Trump. De aceea, ei îndeamnă "patrioţii" să boicoteze marfurile chinezeşti.

Dar şi-ar putea permite SUA asta? Va aparţine curând trecutului comerţul de pământuri rare şi aparate smartphone made in China, în schimbul boabelor de soia şi a supercipurilor din SUA?

Dependenţă reciprocă

Răspunsul este "nu", mai ales în privinţa SUA. "Depedendenţa reciprocă este în continuare destul de mare", a explicat pentru DW sinologul Scott Kennedy, expert în cadrul Center for Strategic & International Studies (CSIS). "În ciuda diverselor riscuri de securitate ambele părţi profită în continuare enorm de pe urma relaţiilor comerciale bilaterale".

Dar acestea nu sunt deloc echilibrate. În ultimul deceniu deficitul comercial al SUA în raport cu China a crescut de la 295 de miliarde de dolari la 382 de miliarde. În 2024, China a exportat mărfuri şi bunuri în valoare de 526 de miliarde de dolari în SUA, de trei ori mai multe decât viceversa.

Statisticile arată că produsele din China fac parte din viaţa de zi cu zi a americanilor. Fiindcă din cele 526 de miliarde de dolari cheltuite pe importuri din China, 127 de miliarde au fost cheltuite pe aparate smartphone şi computere. Majorarea taxelor vamale i-ar afecta aşadar pe toţi cumpărătorii din SUA.

Replica Beijingului

Tarifele lui Trump au stârnit nemulţumiri la Beijing. Dar spre deosebire de Europa şi de alte regiuni de pe glob, China se arată încrezătoare în forţele proprii. Guvernul de la Beijing a anunţat că "va lupta până la capăt".

"A ameninţa cu taxe vamale mari nu este calea corectă pentru a negocia cu China", se arată într-o luare de poziţie oficială a Chinei, publicată pe 13 octombrie. "SUA ar trebui să-şi corecteze poziţia". Beijingul a reacţionat deja instituind ca răspuns tarife crescute şi restricţii de export, între care pentru pământuri rare.

În privinţa acestor mineralii critice, necesare la producţia de automobile electrice, aparate smartphone, semiconductori, turbine şi în industria militară, SUA sunt dependente de importuri în proporţie de 90 la sută, dintre care peste 80 la sută provin din China. China controlează aproximativ 60 la sută din producţia mondială, şi aproape 90 la sută din rafinarea pământurilor rare.

Soia din Brazilia, şi nu din SUA

Pe lângă toate acestea, potrivit Ministerului american al Agriculturii, din mai China nu a mai cumpărat niciun bob de soia din SUA.

În 2024 China cumpărase încă din SUA boabe de soia în valoare de aproximativ 13 miliarde de dolari. Între timp, China importă această marfă din Brazilia şi Argentina.

Boicotarea boabelor de soia şi interdicţia exportului de pământuri rare sunt răspunsul Beijingului la controalele de export ale SUA pentru microcipuri, care au tot fost înăsprite începând din octombrie 2022. Washingtonul doreşte să frâneze astfel accesul Beijingului la tehnologii de vârf şi inteligenţa artificială.

În opinia sinoloagei Christina Otte, expertă în cadrul Germany Trade & Invest (Gtai), disputa tarifară arată mai ales slăbiciunile SUA. Probabil că SUA sunt mai dependente de China decât invers", a afirmat ea pentru DW.

"Deşi SUA sunt în continuare o mare piaţă de desfacere pentru China, importanţa ei s-a tot diminuat din timpul primului mandat de preşedinte al lui Trump şi până acum".

Mai întâi în Asia, apoi în SUA

Cifrele sunt cât se poate de clare. Potrivit agenţiei economice Bloomberg, China şi-a putut echilibra reducerea exporturilor pe piaţa SUA prin redirecţionarea acestora în alte regiuni ale lumii.

Astfel, exporturile chineze în Africa au crescut în intervalul septembrie 2024 - septembrie 2025 cu 56 la sută, cele în Asia de Sud-Est cu 16 la sută, cele în UE cu 14 la sută şi cele în America Latină cu 15 la sută.

"SUA se află acum ca piaţă de desfacere a mărfurilor chineze în urma statelor ASEAN, la un nivel comparabil cu UE. În primul semestru al anului 2025, relaţiile comerciale bilaterale cu SUA s-au redus cu 10,4 la sută, comparativ cu primul semestru al anului precedent", a evidenţiat Otte.

Experta a arătat de asemenea că "întreprinderile chineze din străinătate îşi măresc producţia, pentru a aproviziona de acolo piaţa din SUA. Numeroase exporturi se fac de exemplu prin intermediul Vietnamului şi Malaysiei".

China scapă de obligaţiunile emise de statul american

Şi continua vânzare a obligaţiunilor de stat americane demonstrează răcirea relaţiilor economice dintre China şi SUA. Potrivit băncii emitente din SUA, Federal Reserve, şi a Congresului de la Washington, China deţinea în 2013 obligaţiuni U.S. Treasury Securities în valoare de 1,3 bilioane de dolari.

În martie anul acesta valoare acestora scăzuse la 765 de miliarde de dolari. La acest capitol China a ajuns al treilea cel mai mare posesor străin de obligaţiuni americane, după Japonia şi Marea Britanie.

"Chimerica nu a murit încă"

Dar în ciuda acestor evoluţii, SUA rămân în continuare un partener economic important pentru China. "China rămâne în unele domenii cum ar fi tehnica aerospaţială, supercipuri şi semiconductori dependentă de importurile din SUA", a explicat sinologul Scott Kennedy. Iar produse chineze fac în continuare parte din lanţurile de aprovizionare ale SUA.

De aceea miza întâlnirii dintre preşedinţii Xi Jinping şi Trump, care va avea loc la sfârşitul lunii în curs în cadrul reuniunii la vârf a ASEAN (Asia-Pacific Economic Cooperation) în oraşul Gyeongju din Coreea de Sud, va fi remedierea pagubelor produse de taxele vamale punitive reciproce.

Kennedy s-a arătat optimist: "Relaţiile dintre SUA şi China sunt în continuare destul de robuste. 'Chimerica' este slăbită dar încă nu a murit şi nu se dă bătută cu una, cu două".