Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit, vineri, 20 februarie 2026, că președintele Donald Trump a folosit în mod abuziv o lege privind situațiile de urgență pentru a impune tarife vamale. Casa Albă a anunțat că aceste taxe ”nu vor mai fi în vigoare și, cât mai curând posibil, nu vor mai fi colectate”.

Fără să se lase descurajat de hotărârea Curții Supreme, Trump a anunțat ulterior, într-o postare pe platforma sa Truth Social, că are ”marea onoare” de a semna un ordin prin care impune tarife globale temporare de 10% asupra importurilor, ”cu aplicare aproape imediată”.

Deși controlată de o majoritate conservatoare, Curtea Supremă a decis că Legea privind puterile economice în situații de urgență internațională din 1977 (IEEPA), pe care Trump o folosise inițial pentru a impune taxele vamale, ”nu autorizează președintele să impună tarife”.

Noua taxă de 10% urmează să intre în vigoare la ora 00:01 marți (08:01 ora României) și poate fi aplicată inițial timp de 150 de zile. Casa Albă a precizat că noua taxă pe importuri nu se va aplica anumitor produse alimentare, mineralelor esențiale sau bunurilor deja supuse altor tarife care rămân în vigoare după decizia instanței supreme.

Utilizarea tarifelor în scopuri politice

Decizia Curții Supreme confirmă o hotărâre luată încă din luna mai de o instanță inferioară, care a constatat că Trump și-a depășit atribuțiile declarând unilateral tarife punitive și ”reciproce”. Guvernul contestase acea hotărâre.

Trump a impus sau a amenințat în mod repetat cu astfel de măsuri împotriva partenerilor comerciali din diverse motive, de la acuzații vagi privind tratamente incorecte până la încercări de a influența instanțe străine în sprijinul aliaților săi politici. Constituția SUA conferă Congresului competența exclusivă de a impune tarife.

Deși alți președinți au folosit IEEPA, de regulă pentru a impune sancțiuni, Trump este primul care a utilizat-o pentru taxe de import.

Ce a decis Curtea Supremă?

În opinia majoritară de vineri, președintele Curții, John Roberts, a apreciat că ”părinții fondatori nu au conferit nicio parte a puterii de impozitare puterii executive”. Instanța a constatat că, ”în cazul în care Congresul ar fi intenționat să confere puterea distinctă și extraordinară de a impune tarife” prin IEEPA, ”ar fi făcut-o în mod expres, așa cum a procedat constant în alte legi privind tarifele”.

După anunțarea deciziei, președinta Camerei de Comerț a Canadei, Candace Laing, a declarat că este vorba despre o hotărâre juridică, nu despre o resetare de politică, avertizând că Ottawa ar trebui să se pregătească pentru noi mecanisme, posibil mai dure, de presiune comercială.

Trump atacă judecătorii care i s-au opus

La câteva ore după anunț, Trump a calificat decizia drept ”profund dezamăgitoare” și i-a criticat pe judecătorii care au votat împotriva sa. ”Mi-e rușine de anumiți membri ai Curții pentru că nu au avut curajul să facă ceea ce este corect”, a spus președintele, numindu-i pe cei care i-au limitat puterea ”o rușine pentru națiune”.

Trump a numit trei judecători la Curtea Supremă în primul său mandat; doar Brett Kavanaugh a votat în favoarea sa, în timp ce Amy Coney Barrett și Neil Gorsuch s-au alăturat majorității. Ulterior, Trump i-a numit pe cei doi ”o rușine pentru familiile lor”, fără a afirma explicit că regretă numirea lor.

Șeful Casei Albe i-a acuzat pe judecătorii liberali că sunt ”nepatrioți” și ”anti-americani”, a sugerat influențe străine asupra Curții și a amenințat cu anchete. ”Țările străine dansează pe străzi [ca urmare a deciziei - n.red.], dar nu vor dansa prea mult timp” deoarece sunt în pregătire ”multe alte măsuri”.

Întrebat dacă va consulta Congresul, Trump a răspuns categoric că ”nu trebuie. Am dreptul să impun tarife și l-am avut întotdeauna”.

Prima limitare a puterii executive a lui Trump

Decizia de vineri marchează prima intervenție a Curții Supreme pentru a limita autoritatea executivă a lui Trump. Judecătorii conservatori Samuel Alito, Clarence Thomas și Brett Kavanaugh au formulat opinii separate.

Kavanaugh a scris în opinia sa separată că decizia ”nu este probabil să restrângă semnificativ autoritatea prezidențială privind tarifele pe viitor”.

Trump avertizase anterior că anularea competenței sale tarifare ar reprezenta o lovitură economică pentru SUA. Biroul Bugetar al Congresului a estimat că tarifele ar fi generat trei mii de miliarde de dolari în următorul deceniu. Trezoreria SUA susținuse în decembrie că a colectat aproximativ 133 de miliarde de dolari din tarife.

Cu toate acestea, politica tarifară a lui Trump rămâne nepopulară printre contribuabili și în mediul de afaceri. Oficialii administrației au indicat că vor căuta alte baze legale pentru a menține cadrul tarifar.

Experții contestă afirmația administrației potrivit căreia tarifele sunt suportate de partenerii comerciali ”problematici”, arătând că, în realitate, consumatorii și companiile americane suportă cea mai mare parte a costurilor.

Potrivit unui studiu al Institutului Kiel, firmele și consumatorii americani suportă 96% din costurile tarifare, iar datele Băncii Rezervei Federale din New York indică un transfer al costurilor de peste 90% către piața internă.

Reacții europene

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că decizia Curții a diminuat pârghia lui Trump, dar că președintele ar putea recurge la măsuri și mai drastice, inclusiv embargo total asupra unor țări sau produse.

La nivel european, purtătorul de cuvânt pentru Comerț și Securitate Economică al UE, Olof Gil, a subliniat că firmele de pe ambele maluri ale Atlanticului au nevoie de stabilitate și predictibilitate, pledând pentru tarife scăzute și reducerea lor.

Politicianul creștin-democrat german Jürgen Hardt crede că este prea devreme pentru a evalua impactul deciziei asupra politicii comerciale a administrației Trump. Într-o delcarație pentru DW, deputatul CDU și-a exprimat, însă, speranța unui nou impuls în negocierile comerciale dintre SUA și UE.

Agathe Demarais, consilier politic la institutul independent  de analize strategice Consiliul European pentru Relații Externe, consideră că deficitul comercial al SUA a crescut la un nivel record și că din date reiese clar că firmele și consumatorii americani suportă aproape integral costul tarifelor.