Pentru popoarele Europei, anul 2022 a fost umbrit de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Multe țări vecine au primit refugiați și au furnizat arme Ucrainei. Dar, în același timp, multe dintre tensiunile nerezolvate au erupt din nou în sud-estul Europei. La începutul anului 2023, continentul se confruntă cu vremuri incerte. Am întrebat în patru țări din centrul și sud-estul Europei ce așteptări au oamenii pentru anul ce vine.

Polonia: Între speranță și disperare

„Ultimii ani ne-au pus din plin la încercare”, spune profesoara Wanda Nowicka. Covid, războiul din Ucraina și inflația galopantă au lovit puternic poporul polonez. Activista feministă în vârstă de 66 de ani reprezintă stânga poloneză în Sejm (Parlamentul de la Varșovia) și luptă de zeci de ani pentru drepturile femeilor și laicitatea statului. De la 2023 își dorește mai presus de toate pacea. „Ar fi grozav să avem un an liniștit, fără senzații și șocuri, ca să putem trăi fără teamă”.

Un an liniștit nu înseamnă însă absența angajamentului politic. „Nu este adevărat că nu avem nicio influență asupra mersului lucrurilor”, spune parlamentarul. Este dificil în timpul războiului, dar oricine poate contribui la protejarea mediului, inclusiv în viața privată. „Tânăra generație din Polonia ia această problemă foarte în serios”.

Nowicka are încredere că opoziția liberală și de stânga va putea învinge, în viitoarele alegeri parlamentare din toamnă, guvernarea conservatoare, aflată la putere de opt ani. „A venit în sfârșit timpul unei răsturnări în politica poloneză. Orice alt scenariu ar fi catastrofal”, crede deputatul din Sejm.

Antreprenorul Krzysztof Krawiec este, dimpotrivă, pesimist. „Nu mă aștept la nimic bun”, spune omul de afaceri, în vârstă de 67 de ani, care conduce de mai bine de trei decenii o marochinărie în Varșovia.

Vitrina magazinului e plină de rucsacuri elegante din piele albă, genți de calitate excepțională, poșete în negru și roșu. „Afacerile nu au mers niciodată așa de rău ca acum”, se plânge Krawiec. Puținii clienți care intră în magazin se uită la produse și pleacă fără să cumpere nimic. Inflația crește prețurile, problemele oamenilor nu sunt un portofel nou ci mai degrabă ce să pună în el. Antreprenorul chiar se gândește să renunțe. „Încă nu trebuie să compensez pierderile din pensia mea, dar când va veni momentul, o să închid”, spune resemnat Krawiec.

Grecia: Criză permanentă, scandaluri mediatice, campanie electorală

Pesimismul este notă dominantă a așteptărilor populației în Grecia. În vârstă de 56 de ani, Sotiris vede vremuri întunecate: „Situația din Grecia este atât de rea încât nu putem face previziuni". Grecia se află într-o stare de perpetuă criză. Rata inflației, de nouă procente, este sub media europeană (10%) dar prețurile foarte ridicate ale gazului și alimentelor îi afectează pe oameni.

Acestea ar putea conta în opțiunile electorale. În noiembrie, partidul de guvernământ Nea Dimokratia avea 31,6% susținere, destul de mult înaintea principalei forțe de opoziție Syriza (25,8%). Diferența scade, însă, pe măsură ce se apropie alegerile din aprilie.

Neîncrederea se manifestă atât asupra întregii clase politice cât și asupra presei. Gherasimos, pictor în vârstă de 42 de ani, așteaptă reforme: „Trebuie să fie în sfârșit o schimbare sistemică, pornind de la Constituție. Multor oameni le lipsește strictul esențial. Bogații sunt din ce în ce mai bogați, iar săracii sunt din ce în ce mai săraci”. Îi împărtășește părerea și Elektra, o antreprenoare de 35 de ani. Țara este în plin scandal de filaj asupra jurnaliștilor, politicienilor opoziției și funcționarilor publici. Statul a investit preponderent în forțele de poliție iar administrația e sufocată de nepotism. Lucrurile, consideră Elektra, ar putea să se îmbunătățească doar dacă se va schimba raportul de putere: "Oamenii nu au bani de cumpărături iar sistemul fiscal nu oferă sprijin tinerilor antreprenori, care au cheltuieli extrem de mari. Se pare că statul e dispus să ofere ajutor doar marilor companii".

Bulgaria: Criză politică și incertitudine economică

„Războiul din Ucraina, nevoia de solidaritate, oameni care caută refugiu, guvern răsturnat și insecuritate”, așa își va aminti de 2022 Desislava Hristova. Lucrează pentru o organizație neguvernamentală din Bulgaria și este și expert în alegeri. „Alegeri” este un cuvânt cheie pentru Bulgaria. Într-o prelungită criză politică, bulgarii au votat de patru ori în ultimii doi ani, cel mai recent pe 2 octombrie 2022. Un nou scrutin parlamentar este așteptat în primăvara anului 2023.

Criza politică și incertitudinea economică îi îngrijorează din ce în ce mai mult pe bulgari. Iar războiul din Ucraina a scos în evidență și alte diviziuni în țară: între 20 și 25 la sută din populație susține agresiunea rusească.

Pe Desislava o îngrijorează lipsa unui simț al comunității și al înțelegerii. Societatea nu conștientizează necesitatea schimbării și se poate observa absența dorinței de a face ceva în acest sens. Soțul ei, Rodi Namo, este mai încrezător: „Sper că vor fi mai multe zile bune anul viitor și nici nu dau voie gândurilor negre să mă copleșească”. Rodi este din Siria, dar locuiește în Bulgaria de șapte ani. „În ciuda tuturor dificultăților și a multor provocări, cel mai important este că suntem sănătoși și mai puternici și am reușit să mergem înainte".

Pentru 2023 își dorește fericire și „ca lumea să fie un loc mai bun pentru fiecare, indiferent de unde vine”. Desislava este de acord cu această dorință și caută o metaforă pentru a exprima totuși un pic de speranță față de anul 2023: „Fiecare ar trebui să caute ceva care să-l facă măcar puțin fericit și căruia să i se dedice, astfel încât să putem lupta împreună cu întunericul”.

România: An preelectoral cu război la graniță

Anul 2022 a fost dat peste cap de izbucnirea războiului la granițele României. Politica Kremlinului, propaganda brutală și atacurile fără discernământ asupra țintelor civile din Ucraina au îngrijorat, anul acesta, societatea românească. Întâlnirile cu refugiații ucraineni au permis românilor o înțelegere mai în detaliu a tragediei declanșate de Rusia. O treime din populație crede posibilă o încheiere a războiului, în 2023. Fiecare al doilea nu este însă convins de asta iar o treime dintre români nu exclude nici măcar ca Moscova să treacă de la amenințări la fapte în privința folosirii armelor nucleare, indică un sondaj realizat de IPSOS (media globală este la jumătate din populație).

Un studiu realizat de site-ul de recrutări eJobs arată că românii nu au neapărat motive de optimism pentru anul următor. O treime dintre cei chestionați se tem fie că le vor scădea veniturile, fie că nu vor fi în stare să-și găsească un loc de muncă. Cercetarea sociologilor de la IPSOS intră și în detalii: aproape nouă din zece se așteaptă la noi scumpiri, iar trei sferturi anticipează că șomajul va fi mai mare.

Pentru cei care muncesc și nu-și fac probleme pentru siguranța jobului, anul 2023 vine cu speranța că legislația muncii va introduce săptămâna de muncă de patru zile și că angajatorii vor găsi în continuare avantajoasă telemunca.

O altă analiză, realizată de firma de consultanță Sierra Quadrant, care a măsurat așteptările antreprenorilor și a managerilor din mediul privat, pune în prim plan temerea că afacerile vor avea randamentul mai redus. De vină sunt inflația, un posibil blocaj financiar, scumpirea creditelor dar și nesiguranța investitorilor în fața unei piețe imprevizibile și a costurilor de producție tot mai ridicate.

După mai mulți ani cu condiții meteo extreme, un nou an secetos este o altă teamă a românilor.

În fine, 2023 va fi an preelctoral așa că e firesc să existe atât preocupare pentru comportamentul principalilor actori politici cât și îngrijorare față de tentațiile populiste.

Principalele mize de pe piața politică, constatate de Agenția de Rating Politic, sunt care lider politic își va anunța primul intenția de a candida la Președinție, în ce ordine vor avea loc alegerile din 2024 și cum se vor grupa partidele înainte de alegeri. De ultimele două depind multe dintre măsurile sociale și economice din 2023 iar costurile acestora se vor resimți pe termen mediu și lung.

„Ne așteptăm ca 2023 să fie dominat de subiectul costului vieții și nivelului de trai. O temă pentru 2023 va fi contestarea paradigmei politice și economice din partea unei generații care până acum nu a cunoscut inflația. Vom asista la un discurs justițiar despre polarizarea socială și economică, cu manifestări de protest, dar și la mesaje identitar naționaliste mai accentuate, care să răspundă frustrărilor economice. Și vom afla și ce profil de președinte își doresc românii”, a explicat pentru DW consultantul politic Cristian Andrei, manager al Agenției de Rating Politic.

Discursul naționalist despre care amintea Cristian Andrei va fi amplificat și de ultimul scandal diplomatic al anului trecut: veto-ul austriac la accederea României în Schengen a creat spații de afirmare mesajelor de tip suveranist.