"Companiile se tem de ce este mai rău și că acest rău abia urmează”, a declarat directorul executiv al Asociației Camerelor de Comerț și Industrie (DIHK), Martin Wansleben, comentând rezultatele unui sondaj economic efectuat în rândul a peste 24.000 de întreprinderi. 

Prețurile ridicate ale energieiși ale materiilor prime sunt considerate principalul risc. În septembrie, exporturile au scăzut în mod surprinzător cu 0,5% față de luna precedentă, până la 134,5 miliarde de euro.

Potrivit asociației industriale BGA, exportatorii se confruntă cu două probleme mari: "Costurile ridicate ale energiei determină creșterea prețurilor produselor germane, ceea ce face ca vânzările în străinătate să fie mai dificile. În același timp, companiile germane sunt afectate deinflația persistentă, care face mai scumpe achizițiile de bunuri din străinătate."

Potrivit DIHK, comunitatea de afaceri este îngrijorată de creșterea costurilor cu forța de muncă într-o spirală preț-salariu - urmare a creșterii inflației. Asociația Camerelor de Comerț și Industrie Germane  se teme de o scădere a producției economice de aproximativ trei procente în 2023. Aceasta este o perspectivă mai pesimistă chiar decât cea a guvernului federal, care prevede un minus de doar 0,4%.

Sondajul DIHK arată că pesimismul se manifestă la toate etajele economiei germane. Potrivit asociației, mai mult de jumătate dintre companii se așteaptă ca activitatea lor să se deterioreze în următoarele 12 luni și numai opt la sută dintre ele iau în calcul o ameliorare. Potrivit DIHK, nicicând această cifră nu a fost atât de rea. Chiar și în perioada pandemiei și a crizei de pe piața financiară, ponderea optimiștilor a fost mai mare.

Incertitudine

"Ne confruntăm cu o incertitudine enormă", a explicat Ilja Nothnagel, membru al consiliului executiv al DIHK. Este adevărat, spune el, că frânarea planificată a prețurilor la electricitate și gaze ar putea avea un efect stabilizator. „Însă imaginea următoarelor câteva luni și a începutului anului viitor este realmente sumbră”, spune el. 

Pe fondul crizei energetice, se pune problema competitivității. Companiile din Germania plătesc pentru electricitate de trei ori mai mult decât în Franța vecină și chiar de cinci ori mai mult decât în SUA. 

Potrivit sondajului, mai mult de una din patru companii din industria chimică se simte obligată să facă reduceri de personal, la fel una din cinci companii din industria cauciucului și a maselor plastice. În industria auto, 16% dintre companii - așadar una din șase - își reduc producția. Aproximativ 17% dintre companiile din industria auto au planificat să își relocheze producția în străinătate din cauza prețurilor ridicate la energie.

Recesiunea industrială se accelerează

Între timp, producătorii germani de utilaje și-au majorat comenzile în septembrie, datorită unei creșteri a cererii din străinătate. Potrivit Federației Germane de Inginerie (VDMA), comenzile au fost cu cinci procente mai mari decât în aceeași lună a anului trecut. Creșterea s-a datorat exclusiv comenzilor externe, care au crescut cu opt procente. Totuși, aceasta nu înseamnă începutul unei noi tendințe de creștere, problemele economice globale fiind prea complicate, afirmă economistul șef al VDMA, Ralph Wiechers.

Conform indicelui S&P, încetinirea industriei germane s-a accelerat în octombrie. Producția s-a contractat mai puternic decât oricând din mai 2020 iar comenzile noi au scăzut mai puternic decât în ultima perioadă. Privind în perspectivă, majoritatea producătorilor a fost chiar mai pesimistă decât în luna precedentă în ceea ce privește nivelurile de producție. 

În consecință, indicele a coborât la cel mai scăzut nivel de la izbucnirea pandemiei. Mulți dintre respondenți au pus această situație pe seama inflației ridicate persistente, a creșterii galopante a prețurilor la energie, a creșterii ratelor dobânzilor și a presupusei recesiuni.

Pandemia și războiul din Ucraina au dat tras economia germană înapoi, atât din punct de vedere economic, cât și structural. Institutul pentru Economie din Köln a estimat costurile într-un studiu: "Dacă aceste două evenimente nu ar fi afectat viața economică, valoarea adăugată în Germania ar fi fost cu 420 de miliarde de euro mai mare în total între 2020 și 2022”, spun autorii lucrării. 

Cheltuielile publice ridicate au contracarat aceste pierderi, dar consumul privat a suferit pierderi de aproximativ 400 de miliarde de euro din cauza lockdown-urilor și a pierderilor de putere de cumpărare cauzate de inflație. "În cei trei ani de criză, investiții de 125 de miliarde de euro nu s-au concretizat, ceea ce cântărește permanent asupra prosperității."