A fost cel mai călduros an de la începutul măsurătorilor meteorologice. Dacă temperatura medie a fost în ultimul deceniu cu 1,2 grade mai ridicată decât înaintea revoluţiei industriale, în 2023 a fost cu 1,4 grade mai ridicată.

"Ne aflăm în tranziţie de la La Nina spre El Nino, astfel că o creştere uşoară a temperaturilor globale era de aşteptat", a declarat pentru DW climatologul John Kennedy. "Dar viteza cu care au crescut temperaturile i-a surprins pe mulţi".

Organizaţia Mondială pentru Meteorologie a făcut în iulie cunoscut că în acest an îşi va reface apariţia fenomenul meteorologic El Nino. Acesta aduce în anumite regiuni ale lumii o vreme mai fierbinte şi mai uscată.

Şi emisiile de CO2 în urma arderii cărbunelui, petrolului şi gazelor au crescut în continuare, ajungând în 2023 la un nivel fără precedent.

"Emisiile de gaz cu efect de seră au ajuns la un nivel-record. Temperaturile globale au ajuns şi ele la un nivel-record. Creşterea nivelului mărilor a ajuns la un nivel-record. Gheaţa mării din Antarctica este mai subţire ca niciodată. Este o cacofonie asurzitoare de recorduri doborâte", a declarat Petteri Taalas, secretar general al Organizaţiei Mondiale pentru Meteorologie (WMO).

Inundaţii, incendii şi secetă în toată lumea

Temperaturile-record au putut fi resimţite în multe locuri de pe glob. În Europa, Asia şi America numeroase regiuni s-au confruntat cu secetă extremă şi cu furtuni care au provocat inundaţii.

În lunile februarie şi martie, ciclonul Freddy a traversat Oceanul Indian. A făcut ravagii vreme de cinci săptămâni, fiind astfel cea mai îndelungată furtună tropicală din toate timpurile. Ciclonul a provocat ploi torenţiale, inundaţii şi alunecări de teren în Madagaskar, Mozambic şi Malawi.

În septembrie, furtuna Daniel a provocat inundaţii severe în Grecia, Bulgaria, Turcia şi Libia. Din pricina schimbărilor climatice, astfel de furtuni au devenit de 50 de ori mai probabile, potrivit cercetătorilor din domeniu. În oraşul-port libian Derna au murit în timpul unei inundaţii mai bine de 5000 de oameni, zeci de mii au rămas fără adăpost.

În plus, la nivel global au existat incendii devastatoare de pădure. În Canada au fost cele mai grave de la începutul măsurătorilor meteo. La nivelul întregii ţări au fost mistuite acolo de flăcări 18,5 milioane de hectare de pădure, o suprafaţă cât jumătate din Germania. Într-o vară normală, incendiile distrug în Canada doar 2,5 milioane de hectare de pădure. Şi în Hawaii, Chile, în sudul Europei şi în Insulele Canare au fost mari incendii de pădure.

Multe din incendii şi inundaţii au fost provocate de îndelungate perioade de secetă, şi în America Centrală, America de Sud, Europa şi în estul Africii. Pădurile uscate ca iasca iau foc uşor iar seceta usucă solul, îngreunând absorbţia apei când plouă abundent.

Germania şi-a închis ultimele centrale atomice

În aprilie, în Germania au fost închise ultimele trei centrale atomice. Renunţarea la energia nucleară fusese decisă în 2011, după dezastrul de la Fukushima (Japonia), de Bundestagul german cu un vot transpartinic şi pusă în practică treptat de cancelara de atunci, Angela Merkel. Activiştii de mediu au salutat închiderea celor 17 reactoare în total, dar problema deşeurilor radioactive rămâne actuală.

Organizaţia de lobby Kerntechnik Deutschland a criticat, în schimb, renunţarea la energia atomică, atrăgând atenţia că au fost repornite numeroase termocentrale pe cărbuni în timpul crizei energetice din anul 2022.

Între timp, cantitatea de curent obţinut din termocentrale s-a diminuat, ajungând în cel de-al treilea trimestru al anului 2023 la aproape jumătate din cât s-a produs în aceeaşi perioadă a anului precedent.

În cadrul conferinţei pe teme climatice COP28, care s-a desfăşurat în decembrie, mai bine de 120 de ţări şi-au asumat obligaţia de a mări de trei ori până în anul 2030 capacităţile mondiale instalate de producţie a energiei regenerabile. Pentru a atinge obiectivele de mediu, 20 de state, între care Franţa, SUA şi Japonia, au anunţat că îşi vor mări până în 2050 producţia de energie atomică.

Lumea a convenit să renunţe la energia fosilă

Conferinţa anuală de mediu a Naţiunilor Unite (COP28) a avut loc la Dubai, fiind organizată de Emiratele Arabe Unite, un mare producător de petrol. Preşedintele ei a fost Sultan al-Jaber, şeful concernului petrolier de stat.

Discuţiile au început pozitiv prin înfiinţarea unui fond pentru pierderi şi pagube (Loss and Damages). Din el vor fi despăgubite ţările afectate de catastrofe climatice. Adesea, ţările sărace, deşi nu au contribuit cu mai nimic la schimbările climatice, sunt cele mai afectate de ele. În total, statele au dat până acum asigurări că vor contribui la acest fond cu 700 de milioane de dolari. Dar experţii estimează că va fi nevoie anual, până în 2030, de 150 până la 400 de miliarde de dolari în acest scop.

După negocieri dificile la Dubai, şefii de stat şi de guvern au convenit în declaraţia lor finală o "reîntoarcere" de la carburanţii fosili. Pentru prima dată, o declaraţie finală a conţinut o astfel de formulare. Simon Stiell, şeful pentru climă al Naţiunilor Unite, consideră că înţelegerea semnată de aproape 200 de ţări semnalizează "începutul sfârşitului" carburanţilor fosili.

Dar textul nu cere renunţarea completă la cărbune, petrol şi gaze până la o anumită dată. De aceea Stiell avertizează că această lacună "ne face receptivi la interesele producătorilor de carburanţi fosili". Mai mult decât atât: "Aceasta ne-ar putea nimici capacitatea de a-i proteja pe oamenii de pretutindeni de efectele climatice în creştere".

UE doreşte refacerea naturii şi permite în continuare îngrăşământul glifosat 

UE a decis în 2023 o lege fără precedent privind biodiversitatea. Statele membre sunt acum obligate să refacă până în 2030 minimum 20 la sută din biotopul lor terestru şi maritim distrus.

În plus, până în 2050 va fi stabilit un termen-limită pentru refacerea tuturor ecosistemelor vătămate. Potrivit UE, aceasta va ajuta la atingerea neutralităţii climatice şi la întărirea capacităţii de rezistenţă la schimbările climatice. Aproximativ 80 la sută din biotopurile din întreaga Europă se află în prezent într-o stare precară.

Activiştii de mediu s-au arătat dezamăgiţi. Propunerea iniţială s-a lovit de împotrivire acerbă şi a fost edulcorată printr-o sumedenie de reglementări excepţionale. Propunerea existentă acum este "departe de ce este necesar, potrivit studiilor ştiinţifice, pentru a se rezolva problemele climei şi biodiversităţii", a declarat Sabien Leemans, membru al organizaţiei de mediu WWF. Se aşteaptă ca legea să intre în vigoare la începutul anului 2024, după ce va fi adoptată de Parlamentul European.

UE a adoptat de asemenea o serie de măsuri de combatere a poluării prin particule de plastic şi o lege anti-defrişare pentru produse importate, între care se numără uleiul de palmier, lemnul şi produsele de pielărie.

Totuşi, concomitent, a fost prelungită cu 10 ani folosirea în UE a controversatului îngrăşământ pentru agricultură glifosat. Iar poluarea aerului rămâne o problemă serioasă în toată Europa, potrivit unei analize realizate în septembrie de DW şi de European Data Journalism Network.

S-au redus defrişările în Jungla Amazoniană

2023 a fost un an de cotitură pentru Brazilia. Preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva s-a întors în funcţie şi a promis reducerea defrişărilor în Jungla Amazoniană. În primul său an de mandat, defrişările s-au redus la cel mai mic nivel înregistrat din 2018. În timpul preşedintelui precedent, Jair Bolsonaro, un negaţionist al schimbărilor climatice, defrişările luaseră amploare.

Activiştii de mediu fac presiuni în continuare în vederea unor controale mai stricte în regiunea pădurii tropicale pentru a proteja Amazonul, atât de important pentru clima mondială. "Extinderea păşunilor înaintează continuu şi acesta rămâne principalul motiv pentru care în regiunea Amazonului se fac defrişări", explicase pentru DW în aprilie Cristiane Mazetti, membră a Greenpeace Brazilia.