Ce cred despre viața lor și poziția lor în societate tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani, în contextul numeroaselor crize cu care s-au confruntat și se confruntă în ultimii ani? Ce așteaptă ei de la politicieni și partide? Posibile răspunsuri la aceste întrebărifurnizează un studiu de amploare realizat de Fundația Friedrich Ebert, apropiată de Partidul Social-Democrat German (SPD).

"Alarmați, dar nu resemnați"

Peste 4000 de tineri cu drept de vot au participat la sondajul reprezentativ desfășurat telefonic și online, precum și la discuții ulterioare de clarificare a răspunsurilor. "Am fost în contact cu tineri alegători care au dat dovadă de o maturitate surprinzătoare și care sunt alarmați, dar în niciun caz resemnați din cauza situației actuale", a scris echipa de șapte autori formată din politologi, sociologi și cercetători demografici.

Printre cele mai importante rezultate se numără faptul că persoanele chestionate sunt în mare parte mulțumite cu viaţa lor, deși se simt afectate serios de numeroasele crize ale prezentului. Poziții importante ocupă siguranța financiară și cea socială, dar și valori precum familia și prietenii.

"Vor să aibă o viață bună și normală"

Sus de tot pe agenda tinerilor din Germania se mai află, pe lângă nelipsita criză climatică, locuința și asigurarea financiară a existenței după pensionare. "Privesc lumea și propria viață foarte realist și înțeleg clar ce i-ar putea aștepta", se spune în analiză. În plus: "Vor să ducă o viață normală, bună."

Și pentru că tinerii de azi cresc într-o perioadă a schimbărilor și nesiguranței, nici nu se mai pune întrebarea dacă le va merge cândva mai bine decât părinților lor,  "ci dacă generația lor va fi capabilă să evite o mare prăbușire". De aceea, tinerii germani privesc cu mai puțină încredere în viitor decât întreaga populație cu drept de vot din Republica Federală. 

Doar 20% sunt încrezători

Trei sferturi (74%) din tinerii sub 30 de ani se declară îngrijorați, doar o cincime (19 procente) consideră bună actuala situație din Germania. În rândul întregii populații cu drept de vot, 69% se declară mai degrabă îngrijorați în contextul actual, doar un sfert (24%) se declară optimiști.

Temerea adesea formulată privind scepticismul față de democrație al generației tinere se dovedește însă nefondată. Satisfacția celor sub 30 de ani cu sistemul politic se aseamănă cu cea manifestată în medie de întreaga populație cu drept de vot. Totuși, autorii studiului subliniază că aproximativ 50% din cei intervievați ar fi "puțin sau deloc mulțumiți" de modul în care funcționează democrația.

Partidele ar trebui să se intereseze mai mult de tineri

Cauza acestei percepții ar părea să fie atractivitatea scăzută a partidelor și faptul că acestea lucrează mai ales cu personal mai în vârstă. Șapte din zece respondenți critică cea ce consideră a fi deschiderea nesatisfăcătoare pe care ar manifesta-o partidele față de tineri. Doar 20% cred că politicienii țin cont corespunzător de îngrijorările celor tineri. Și aproape 40% susțin că nu înțeleg ce spun politicienii.

Totuși, majoritatea tinerilor germani consideră politica un aspect important din viețile lor. 45% nu au însă sentimentul că pot schimba ceva în jurul lor și în temele care îi interesează.

Rețelele de socializare, cu bune și rele

Legătura cu politica este făcută în cazul a 80% din tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani prin consumul de conținuturi mediatice. Un rol important revine rețelelor de socializare, dar și discuțiilor directe cu prietenii și familia, apoi școlii sau locului de muncă. Platforme precum Instagram sau TikTok au o influență ambivalentă, atât pozitivă, cât și negativă.

Avantajul lor ar fi redarea informației în formate concise și pe înțelesul tuturor. O imagine negativă atribuie tinerii algoritmelor folosite și rolului jucat de așa-numiții influenceri. Pericolul ar fi acapararea publicului într-un spațiu închis de opinie, cu o interpretare a evenimentelor dintr-o singură perspectivă.

Neîncredere față de algoritmi și știri false

Potrivit studiului, tinerii germani dau dovadă de "un scepticism sănătos față de algoritmi și Fake News" în spațiul digital. Pentru a-și forma propria opinie, ei ar utiliza formate obiective, care ar oferi o privire de ansamblu neutră asupra pozițiilor ocupate de partidele politice.

De aceea, studiul recomandă partidelor să fie prezente acolo unde se află predominant tinerii: în rețelele sociale. În primul rând ar conta autenticitatea. Pe de o parte, de la parlamentari s-ar aștepta un anumit nivel de expertiză, pe de altă parte ei nu trebuie să vorbească de sus, ci să folosească o abordare naturală și pe înțelesul tuturor.

"Tinerii sunt interesați de teme politice"

Este ceea ce solicită și Martin Schulz, care a candidat în 2017 pentru SPD la funcția de cancelar și a pierdut în fața Angelei Merkel. Bărbatul de 68 de ani conduce în prezent fundația Friedrich Ebert, la comanda căreia a fost realizat sondajul actual. Potrivit lui Schulz, "tinerii sunt interesați de temele politice, ceea ce este un semn bun."

Simultan însă, este evident că generația tânără nu se simte ascultată corespunzător de politicieni. Este o stare de fapt care trebuie luată în serios: "Acceptarea deciziilor politice are o importanță existențială pentru democrație", conchide el.