Guvernul de la Chișinău a stabilit cu certitudine că, în cazul elicopterului nefuncțional din Tiraspol, despre care presa transnistreană a scris, pe 17 martie, că ar fi fost lovit de o dronă kamikaze, este un truc menit să inducă panică, iar imaginile video răspândite în spațiul public de către regimul separatist au fost trucate.

Pe 17 martie, presa oficială de la Tiraspol a difuzat imagini video cu un presupus atac cu dronă asupra unui elicopter defect, care stătea nemișcat de peste 13 ani pe teritoriul unei „baze militare” din stânga Nistrului. Tiraspolul a spus că elicopterul ar fi fost atacat de o dronă ce venea din direcția unui pod aflat la 5-6 kilometri de cel mai apropiat punct de trecere a frontierei cu Ucraina (direcția Odesa). În imaginile video publicate de regimul separatist se vede cum o dronă zboară în direcția elicopterului, doar că la un moment dat ea dispare, iar după aceasta se produce explozia sub elicopter. Se presupune că explozibilul fuseseră plasat sub elicopter cu mult înainte și ar fi fost detonat controlat de la distanță.

 

Sursa: „Приднестровец” (Pridnestroveț - „Transnistreanul”, canalul de Telegram al separatiştilor)

Chișinăul, ajutat de partenerii externi să demonteze înscenarea separatiștilor

Kievul a anunțat imediat că Ucraina nu are nicio legătură cu acest caz. Chișinăul a comentat abia a treia zi după ce a obținut dovezi imbatabile, inclusiv cu ajutorul partenerilor externi. Ministrul moldovean de Interne, Adrian Efros, a menționat într-un interviu că incidentul cu drona, raportat de către autoritățile separatiste de la Tiraspol pe 17 martie - zi în care în stânga Nistrului se desfășurau ilegal alegerile prezidențiale din Rusia – a fost înscenat: „Este un montaj. Nu a fost absolut niciun fel de explozie. O să revenim cu mai multe detalii. Presupusul incident este parte a campaniei de înfricoșare a cetățenilor și destabilizare prin dezinformare a țării”, a spus ministrul Efros.

Luni, 25 martie, Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Guvernului de la Chișinău a difuzat un comunicat în care confirmă că incidentul cu elicopterul „atacat de dronă” este o înscenare și că „incendierea elicopterului a fost cauzată de alți factori – nu de drona care apare în imagini”, iar imaginile video lansate în spațiul public conțin „elemente evidente de montaj video”. Potrivit comunicatului citat, „incidentul a fost provocat deliberat cu scopul de a crea panică și a menține tensiunea în societate pe ambele maluri ale Nistrului”.

De asemenea, Guvernul atenționează cetățenii că, „în perioada următoare, se pun la cale mai multe astfel de acțiuni de către Federația Rusă, în perimetrul regiunii transnistrene și al Zonei de Securitate (păzită de pacificatori ruși – n.n.). În lipsa posibilității de a ataca militar Republica Moldova, astfel de acțiuni au scopul de a crește panica, de a induce neîncredere în societate și de a slăbi economia. În realitate, asemenea acțiuni nu au consecințe reale și nu reprezintă un pericol pentru cetățeni, ci sunt planificate doar pentru a speria oamenii”, se mai arată în comunicatul Biroul Politici de Reintegrare.

Guvernul de la Chișinău dă asigurări că, deși nu controlează de facto teritoriul ocupat din stânga Nistrului, autoritățile constituționale, „în cooperare cu partenerii externi, urmăresc cu atenție situația din regiunea transnistreană, în vederea menținerii stabilității și prevenirii unor noi provocări”.

Găgăuzia și regiunea transnistreană, instrumente pentru destabilizarea Moldovei

Rusia încearcă să blocheze cu orice preț avântul pro-european al Republicii Moldova, iar pentru a-și atinge acest scop Kremlinul continuă să finanțeze partidele pro-ruse prin donații fictive, sponsorizări cu tentă electorală sau chiar cu bani în numerar, susține ministrul moldovean de Interne, Adrian Efros. „Marionete în acest joc sunt persoane din mediul politic și cetățeni simpli din toate regiunile țării, care slujesc regimul moscovit. (…) Prin aceste grupări criminale sunt atrași cetățeni simpli, care nu percep aceste finanțări ilegale ca pe un pericol asupra securității statului și a lor înșiși. Odată ce finanțările ilegale sunt acceptate de cetățenii moldoveni, lor li se solicită să comită anumite acțiuni pentru banii primiți”, susține Efros.

La începutul lunii martie 2024, directorul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Musteață, a anunțat că instituția a intrat în posesia mai multor informații care arată că Rusia are un plan prin care va încerca să compromită referendumul de aderare a Moldovei la UE, programat să aibă loc concomitent cu alegerile prezidențiale din Moldova în octombrie 2024.

Pentru a bloca referendumul și realegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova, Kremlinul speră să folosească regiunea transnistreană, controlată de facto de un regim separatist pro-rus, dar și Autonomia Găgăuză, administrată de o conducere locală pro-rusă, contopită cu grupările de crimă organizată gestionate de la distanță de oligarhii fugiți din Moldova în 2019, după prăbușirea regimului Plahotniuc, se arată într-o ultimă analiză a Institutului pentru Studiul Războiului.