Germania a fost în repetate rânduri avertizată în ultimii ani că riscă să devină un "muzeu industrial" dacă nu îmbrățișează modernizarea radicală, inclusiv inteligența artificială (AI).

Însă productivitatea în cea mai mare economie a Europei abia dacă a crescut, timid, în ultimii cincisprezece ani. Exporturile de automobile și utilaje sunt în scădere, iar costurile cu energia sunt printre cele mai ridicate din grupul G7 al țărilor bogate. Toate aceste impedimente reprezintă un amestec nociv care erodează în mod constant competitivitatea globală a țării.

Factorii de decizie politică și oamenii de afaceri încă mai nutresc speranța că Germania mai poate inversa această tendință prin adoptarea pe deplin a AI în fabrici și lanțuri de aprovizionare și, astfel, să recupereze teren în fața celor mai mari doi jucători mondiali, Statele Unite și China.

Luând cuvântul la inaugurarea primului super-computer din Europa, Jupiter, în septembrie, cancelarul german Friedrich Merz a observat că cele două puteri globale se află într-o "cursă pe muchie de cuțit pentru a concura pentru cota de piață viitoare într-o economie globală susținută de inteligența artificială".

"Germania și Europa au toate șansele să recupereze și apoi să țină pasul cu concurența", le-a spus el participanților la ceremonia de lansare din Jülich, în vestul Germaniei.

Fapt este că SUA și China au avansat cu modele de inteligență artificială precum ChatGPT și DeepSeek, dar și în ceea ce priveşte cipurile avansate și testele de stres la scară industrială ale centrelor de date. Primele teste demonstrează că sistemele lor pot gestiona sarcini de lucru cu inteligență artificială la scară critică, fără întreruperi.

Proiecte pilot nesfârșite în domeniul AI

Între timp, giganții industriali germani au fost acuzați că sunt prinși în așa-numitul purgatoriu al proiectelor pilot, experimentând cu inteligența artificială, dar fără a implementa proiecte ambițioase.

Un exemplu este compania Bosch, care a lansat proiecte pilot de inteligență artificială generativă în fabricile sale la sfârșitul anului 2023 pentru a optimiza programarea și monitorizarea producției. Volkswagen, în colaborare cu Siemens, a testat fabrici digitale gemene bazate pe AI - replici virtuale ale liniilor de producție care permit inginerilor să simuleze, să prezică și să îmbunătățească performanța.

Deși aceste proiecte au fost lăudate ca fiind inovatoare, ele încă se aflau până nu demult în fază de probă, fără perspectiva unei lansări complete. Nu de puține ori, întârzierile sunt cauzate de probleme juridice și de siguranță.

"Multe întreprinderi germane încă nu au strategii clare în materie de inteligență artificială și capacitate de gestionare a schimbării", a declarat Thomas Ramge, expert și autor în domeniul inteligenței artificiale, pentru DW.

Ramge a adăugat că, odată ce liderii industriali germani vor putea dovedi beneficiile economice ale AI, know-how-ul profund în domeniul producției și rețeaua de furnizori mici și mijlocii a țării, care alimentează lanțurile de aprovizionare majore, vor ajuta firmele germane să recupereze teren.

Ministerul Federal al Economiei preconizează că inteligența artificială ar putea genera cel puțin un punct procentual suplimentar de creștere anuală a PIB-ului real începând din 2026.

Germania se confruntă cu un deficit de talente și de cipuri

Pe lângă concurența la nivel mondial pentru cele mai bune talente în domeniul tehnologiei și pentru cipurile de ultimă generație necesare pentru a alimenta inteligența artificială, firmele germane rămân reticente față de riscuri. Aceasta din cauza costurilor inițiale ridicate și a unei culturi corporative care încă prețuiește precauția în detrimentul perturbării.

De asemenea, companiile se confruntă cu o incertitudine sporită în materie de reglementare, alimentată în special de legea privind inteligența artificială a Uniunii Europene, despre care criticii spun că este prea complexă, cu definiții vagi și reguli stricte de conformitate pentru aplicațiile considerate cu risc ridicat. Comisia Europeană a propus amânarea implementării complete a noilor reguli până în august 2027.

Totuși, în pofida numeroaselor obstacole, adoptarea AI în Germania accelerează. Potrivit unui sondaj publicat în luna mai de Institutul Ifo din München, 41% dintre companii utilizează în prezent inteligența artificială în procesele lor de afaceri - o creștere de 27% față de anul precedent. Aproape una din cinci întreprinderi intenționează să o adopte în curând.

Ritmul este stabilit de liderii industriali germani, dintre care mai bine de jumătate utilizează deja inteligența artificială. Cu toate acestea, sondajul evidențiază și unele preocupări persistente. Multe întreprinderi și sectoare mai mici, între care comerțul cu amănuntul, turismul și construcțiile, rămân ezitante, unele afirmând că noua tehnologie nici măcar nu se află pe agenda lor.

Dincolo de adoptarea inegală, sondajul relevă o provocare iminentă pe piața muncii. Mai mult de un sfert dintre firmele germane se așteaptă ca inteligența artificială să cauzeze o reducere a locurilor de muncă în următorii cinci ani, în timp ce doar o minoritate prevede crearea de noi posturi.

Alexandre Mendonca, membru afiliat al think tank-ului Bruegel, cu sediul la Bruxelles, consideră acest lucru ca fiind ironic, în condițiile deficitului de forță de muncă provocat de boom-ul global al IA.

"Firmele germane au dificultăți în a găsi specialiști care să lucreze cu acest tip de tehnologie. Adoptarea tehnologiei nu este suficientă. Esențială este capacitatea de a o utiliza", a declarat Mendonca pentru DW.

Succesele în creștere ale Germaniei în domeniul AI

Deși Germania manifestă prudență în ceea ce privește implementarea completă a inteligenței artificiale la nivel industrial, unul dintre giganții săi din domeniul afacerilor modelează deja infrastructura globală din spatele actualului boom al AI.

Siemens este o parte esențială a "celor patru centre de date" din Europa, furnizând sistemele de automatizare, rețelele electrice și tehnologiile de răcire care asigură funcționarea fiabilă a instalațiilor de AI la scară largă.

De asemenea, sectorul automobilelor din Germania implementează inteligența artificială la scară largă, peste 70 la sută dintre producătorii de automobile și furnizorii de piese folosind-o deja în producție, conform studiului Ifo.

Ramge afirmă că aceste implementări sunt esențiale, dar s-ar putea să nu fie suficiente pentru a face față numeroaselor obstacole cu care se confruntă industria auto, între care cererea volatilă de vehicule electrice, creșterea costurilor energiei și concurența acerbă din partea Chinei.

"AI va fi o condiție necesară pentru supraviețuirea industriei auto, cu vehicule definite de software, producție mai inteligentă și o mai bună gestionare a lanțului de aprovizionare. Însă nu va fi suficientă pe cont propriu", a declarat Ramge pentru DW. "Strategia, structurile de costuri și politica industrială trebuie să evolueze în paralel cu implementarea AI", spune expertul.

Germania a înregistrat totuși, dincolo de mediul industrial, unele succese în AI. SAP a încorporat inteligența artificială generativă în software-ul său pentru întreprinderi utilizat la nivel mondial, prin intermediul co-pilotului său numit Joule, în timp ce compania de asigurări Allianz utilizează inteligența artificială pentru modelarea riscurilor și detectarea fraudelor la nivel mondial.

Cu cât companiile germane adoptă mai rapid AI, cu atât beneficiile ar putea să fie mai mari, contribuind la rezolvarea unora dintre cele mai mari probleme ale țării.

Un raport pentru 2023 al companiei de consultanță în afaceri McKinsey a prezis că este posibilă o creștere anuală a productivității cu până la 1,5 la sută în următorul deceniu, în timp ce PIB-ul anual ar putea crește cu până la 450 de miliarde EUR (520 de miliarde USD). De asemenea, fabricile germane ar putea utiliza cu un sfert mai puțină energie electrică.

Deși Germania devansează o mare parte din restul UE în ceea ce privește adoptarea inteligenței artificiale, Mendonca consideră că progresul țării va continua să fie limitat de actuala lipsă de talente și de eforturile de a forma noi lucrători în contextul unei tehnologii care evoluează rapid.