Biserici pline de icoane şi fresce murale, cu lumânări aprinse şi mireasmă de tămâie. Slujbe în limba elenă sau arabă, în română, ucraineană, rusă, sârbă sau bulgară, chiar şi în aramaică, limba vorbită de Iisus Hristos. Milioane de creştini ortodocşi trăiesc în Germania şi se pregătesc pentru Paşte.

În acest an Paştele este sărbătorit în acelaşi timp de toate confesiunile creştine la nivel mondial. Aproximativ două miliarde de creştini catolici, protestanţi şi ortodocşi comemorează moartea lui Iisus pe cruce şi sărbătoresc învierea sa. Că Bisericile apusene şi răsăritene sărbătoresc Paştele împreună - aceasta se întâmplă odată la câţiva ani.

"De fiecare dată când creştinii din întreaga lume sărbătoresc împreună Paştele în noi asta trezeşte un dor profund", a declarat pentru DW Înaltpreasfinţitul Grigorie Duric, Mitropolitul sârbilor ortodocşi din Germania. Aceasta întăreşte "voinţa continuării pe drumul unităţii Bisericilor creştine".

Luna plină şi calendarele

Dar de ce Bisericile apusene, mai ales catolicii şi protestanţii, sărbătoresc de obicei la altă dată Paştele decât ortodocşii? Pentru a da un răspuns trebuie cercetată istoria Bisericii Universale.

Anul acesta se împlinesc 1700 de ani de la Conciliul din Niceea, care a avut loc la anul 325. A fost cu mult înainte de marea schismă, de separări ulterioare şi adversităţi, unul din cele mai importante concilii bisericeşti şi a fost acceptat de toate Bisericile. La Niceea s-a stabilit ca Paştele să fie sărbătorit în prima duminică de după prima lună plină din primăvară.

Dar la sfârşitul secolului al XVI-lea Papa Grigorie al XIII-lea (1502-1585) a modificat calendarul din pricina unor detalii legate de anii bisecţi. De atunci pentru Bisericile apusene este valabil calendarul gregorian, în vreme ce numeroase biserici ortodoxe au rămas la calendarul iulian, adoptat în timpul împăratului roman Iulius Cezar (anii 100-44 î.d.H.). De atunci, între data la care Paştele se sărbătoreşte în apus şi în răsărit se pot scurge până la cinci săptămâni.

În anii trecuţi, unii ierarhi bisericeşti au lansat apelul de reîntoarcere la o dată la care toţi credincioşii să sărbătorească principalul praznic al creştinătăţii. Papa Francisc cere asta de mai multă vreme, la fel Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Papa Bisericii Copte Tawadros. Mai recent şi Consiliul Mondial Bisericesc s-a alăturat acestui demers. Dar transpunerea în faptă a acestei iniţiative pare ceva imposibil.

"Principalul e ca oamenii să sărbătorească"

"Pentru mine personal nu joacă niciun rol dacă sărbătorim împreună sau nu", ne-a declarat Hanna Haikal, preot din 1999 al bisericii ortodoxe antiohiene din Berlin, care din 2011 este episcop al acestei Biserici cu slujba în limba arabă. "Principalul este că există încă oameni care sărbătoresc Paştele şi se bucură de asta. Că facem asta cu o săptămână înainte sau după nu joacă niciun rol".

Comunitatea episcopului Haikal din Berlin cunoaşte o imensă afluenţă. Astăzi este de trei ori mai mare decât în vara anului 2015. În Duminica Floriilor fosta biserică evanghelică din cartierul Berlin-Mitte a fost plină până la refuz. Cu mult peste 100 de credincioşi au aşteptat în timpul slujbei în faţa bisericii pentru a participa la procesiunea ulterioară pe străzile învecinate. Localnicii şi turiştii s-au uitat la credincioşi cu uimire, unii şi cu iritare.

Dar şi episcopul Haikal se bucură de aspectele practice ale sărbătoririi Paştelui împreună. "Dacă Vinerea Mare a noastră este o sărbătoare legală oamenii pot mai uşor veni la biserică, indiferent că slujba este dimineaţa sau seara", a explicat el pentru DW. Acelaşi lucru este valabil şi pentru luni, a doua zi de Paşte. "Altminteri trebuie să celebrăm slujba seara târziu".

Şcoli deschise în Vinerea Mare

Şi Mitropolitul Grigorie al sârbilor se bucură de aceste aspecte practice. Dacă Paştele ortodox cade în aceeaşi zi cu cel catolic şi protestant "atunci nu doar cei ce muncesc au liber ci şi copiii, care nu mai trebuie să meargă la şcoală". Asta uşurează sărbătorirea evenimentului alături de familie şi le permite multora să meargă la slujbă la biserică. În schimb, "dacă Vinerea Mare a noastră pică într-o zi lucrătoare normală" totul devine mult mai dificil.

Şi episcopul Bisericii Ortodoxe Copte, Anba Damian, afirmă: "Face bine că avem în acelaşi timp aceleaşi emoţii ca şi ceilalţi creştini din Germania şi nu postim când ceilalţi mănâncă şi viceversa. Şi bucuria noastră e nesfârşit de mare fiindcă nu mai trebuie să ne grăbim fiindcă oamenii trebuie să meargă la muncă a doua zi. Putem sărbători fără grabă şi stres fiindcă nu suntem singuri şi nu facem notă discordantă".

Prea Sfinţitul Damian aşteaptă la slujba de Paşte în "St. Antonius und St. Schenouda Kirche" din Berlin-Hohenschönhausen aproximativ 1500 de credincioşi. Lăcaşul de cult iniţial evanghelic, construit cu 120 de ani în urmă, este în prezent cea mai mare biserică ortodoxă din capitala Germaniei. Nu doar de Paşte şi Crăciun, ci după fiecare slujbă credincioşii ortodocşi mai stau o vreme împreună la masă, la poveşti. Şi indiferent că e vorba de o comunitate ortodoxă românească, sârbească, coptă sau antiohiană, a creştinilor din sudul Turciei şi din învecinata Sirie, sare în ochi numărul mare al familiilor care vin la biserică.

La nivel mondial există în jur de două miliarde de creştini. În Germania aproximativ jumătate din cei 86 de milioane de locuitori se declară creştini. Pe lângă cei 19,7 milioane de catolici şi aproximativ 18 milioane de protestanţi în ţară trăiesc între timp şi aproximativ 4,5 milioane de ortodocşi. În marile oraşe există numeroase biserici ortodoxe, dar şi în mediul rural au fost înfiinţate comunităţi ortodoxe, fie că e vorba de Uckermark în nord-estul Germaniei, de Eifel, în vestul ţării, sau de regiuni din Bavaria profundă.

"Sperăm că celebrarea comună a celui mai mare praznic al creştinătăţii se va întâmpla în viitor tot mai frecvent, nu doar întâmplător, ca expresie vizibilă a unei apropieri tot mai mari", a afirmat Mitropolitul sârb Grigorie. În termeni asemănători s-a exprimat şi Episcopul Damian: "Desigur noi dorim să sărbătorim mereu în aceeaşi zi Paştele". La sfârşit el a adăugat, cu mult tâlc: "Îi mulţumim lui Dumnezeu că avem permisiunea să trăim într-o ţară creştină, unde avem voie să vorbim şi despre Învierea Domnului".