Se vorbește mult, zilele acestea, în special la Washington, Kiev și Moscova, despre rachetele americane Tomahawk. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, nu exclude o livrare a acestor arme către Ucraina, dacă Rusia se va opune unei soluționări pașnice a războiului. Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski menționase și el o discuție telefonică cu Trump în care s-a vorbit despre aceste rachete, fără a oferi detalii.

Liderul de la KIev e convins că rachetele cu rază lungă ar ajuta la obținerea păcii. ”Vedem și auzim Rusia care se teme că americanii ne-ar putea da Tomahawkuri. Asta arată că acest tip de presiune poate contribui la pace”. Dacă SUA ar livra astfel de rachete, Ucraina le-ar folosi exclusiv pentru a ataca ținte militare, a fost asigurarea dată de Zelenski pe 12 octombrie.

Președintele Rusiei Vladimir Putin nu consideră că rachetele Tomahawk ar reprezenta un pericol serios pentru țara sa, dar o livrare a unor astfel de rachete către Ucraina ar constitui o ”etapă absolut nouă, calitativ nouă a escaladării” între Washington și Moscova. Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a subliniat, într-un interviu la una din televiziunile de stat din Rusia, că posibilele livrări de rachete Tomahawk către Ucraina provoacă la Moscova ”îngrijorare extremă”.

Zelenski și Trump urmează să se întâlnească vineri, 17 octombrie 2025, la Washington. Președintele ucrainean a subliniat că discuția de la Casa Albă va viza apărarea aeriană și armele cu rază lungă de acțiune.

Tomahawk, o rachetă veche, dar fiabilă

O rachetă Tomahawk este o armă de croazieră subsonică, foarte precisă și cu rază lungă de acțiune. Poate fi folosită atât pentru lovituri asupra unor ținte aflate la mare distanță, cum ar fi baze militare sau infrastructuri strategice, cât și pe front, pentru obiective punctuale. Este produsă în multe variante, inclusiv pentru diferite tipuri de încărcături de luptă, printre care și nucleare. Poate fi lansată de pe diverse rampe.

”Tomahawk este o rachetă destul de veche, a cărei dezvoltare a început în anii 1970. Inițial americanii au dezvoltat-o ca suport de arme nucleare în trei versiuni: aeropurtată, pentru bombardiere, terestră și navală”, explică expertul militar ucrainean Kostiantin Krivolap, într-un interviu pentru DW. Racheta avea inițial o rază de acțiune de până la 2500 de kilometri. Când încărcătura (ogiva) nucleară a fost înlocuită cu una convențională, s-a considerat că o rază de 1600 de kilometri și o masă a ogivei de circa 450 de kilograme sunt suficiente. Totuși, există și rachete care pot zbura încă 2.500 de kilometri, subliniază Krivolap.

Potrivit expertului, rachetele Tomahawk terestre și rampele de lansare aferente au fost eliminate după semnarea Tratatului privind eliminarea rachetelor cu rază intermediară și mai scurtă de acțiune (Tratatul INF), încheiat de SUA și Uniunea Sovietică în 1987. După ce Statele Unite au ieșit din tratat, în 2019, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, multe rampe de lansare au fost restabilite. Krivolap crede că Ucraina are nevoie acum de Tomahawkuri terestre.

Particularitatea Tomahawkului, precizează interlocutorul DW, constă în faptul că acesta urmează traiectoria la o altitudine foarte joasă, adaptându-se reliefului și ocolind obstacolele. ”Ceea ce este cel mai important la această rachetă este capacitatea sa de a zbura foarte jos. Ea materializează cel mai bine progresele tehnice disponibile pentru cartografierea terenului de către un proiectil de croazieră”.

În Vest, Tomahawk este racheta de croazieră convenţională cu cea mai mare rază de acţiune, ceea ce o face utilă pentru lovituri la distanţă, fără a implica focoase nucleare.

De ce ar fi Tomahawkurile o problemă pentru Kremlin

Racheta Tomahawk a fost introdusă în 1983. De atunci, Statele Unite au folosit-o în mod repetat în operațiuni militare din Irak, Libia sau Siria. Andrii Kovalenko, de la Centrul pentru Combaterea Dezinformării din subordinea Consiliului de Securitate și Apărare al Ucrainei, amintește că astfel de rachete cu rază lungă de acțiune au lovit cu succes obiective ale apărării antiaeriene ruse în luptele din Siria, în anii 2017 și 2018.

Potrivit oficialului de la Kiev, o rachetă Tomahawk zboară cu ajutorul unui sistem de navigație complex, iar după ce este detectată de radare, adversarul are doar câteva secunde la dispoziție pentru a reacționa. Pentru a o intercepta eficient este nevoie de o rețea densă de radare la joasă altitudine, de transmiterea imediată a coordonatelor țintei și de o apărare antiaeriană perfect sincronizată. ”Sistemele rusești protejau atunci obiectivele siriene, dar fără succes. Tomahawkurile sunt deosebit de eficiente atunci când sunt lansate în grupuri. Suprasolicitarea apărării antiaeriene crește șansele de reușită. Sistemele rusești S-400 sau Panțîr sunt slabe împotriva Tomahawkurilor”, afirmă Kovalenko.

Experiența acumulată cu rachetele Tomahawk și performanțele lor la distanțe mari ar permite forțelor armate ucrainene să lovească ținte militare importante din Rusia, aflate la până la 1600 de kilometri, spune, pentru DW, redactorul-șef al portalului militar Defense Express Oleh Katkov. ”S-ar putea distruge un anumit număr de întreprinderi rusești din industria de armament”, subliniază expertul.

Și Institutul American pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War, ISW) consideră că Ucraina ar putea, cu ajutorul rachetelor Tomahawk, să lovească adânc pe teritoriul Rusiei obiective militare importante, precum fabrica de drone din Elabuga (în Tatarstan), sau baza aeriană Engels-2 din regiunea Saratov. De acolo, Rusia lansează bombardiere strategice care trag asupra Ucrainei rachete de croazieră lansate din aer, în atacuri masive combinate. În total, ISW estimează că există între 1600 și 2000 de ținte militare în Rusia pe care Tomahawkurile le-ar putea atinge.

Câte Tomahawkuri ar putea primi Ucraina?

Experții ucraineni se tem însă că Ucraina nu va primi suficiente rachete Tomahawk pentru a lovi toate aceste ținte. În cele din urmă, spune Oleh Katkov, nu se știe câte astfel de rachete dețin Statele Unite și cât ar costa una pentru Ucraina. Katkov amintește că Washingtonul furnizează acum arme Ucrainei doar contra cost, din fondurile oferite de statele europene membre NATO și de Canada, prin mecanismul PURL (Prioritized Ukraine Requirements List, adică lista priorităților de înzestrare a Ucrainei).

Prețul unei rachete Tomahawk este ridicat și variază în funcție de țara care o cumpără. Potrivit lui Katkov, Țările de Jos plătesc 12,5 milioane de dolari pentru o rachetă, iar Japonia 4,25 milioane, diferența fiind explicată prin faptul că Washingtonul consideră China, vecinul Japoniei, drept cea mai mare amenințare la adresa securității naționale americane.

”Dacă luăm un pachet mediu de finanțare prin PURL, de aproximativ o jumătate de miliard de dolari, și prețul plătit de Japonia, rezultă circa 117 rachete. Dacă aplicăm prețul plătit de Țările de Jos, numărul e considerabil mai mic. În ultimii ani, ritmul de producție al tuturor variantelor de Tomahawk a fost de aproximativ 50 de unități pe an. Nu e mult și înseamnă că Ucraina nu va primi cu siguranță mii de Tomahawkuri, poate nici măcar sute”, afirmă expertul de la Defense Express. Dacă va primi rachete, modul în care Kievul le va folosi și dacă ele ar putea schimba cursul războiului va depinde în primul rând de volumul livrărilor.

Un semnal pentru Putin

Decizia de a oferi asemenea arme către Ucraina ar fi o consecință directă a refuzului lui Putin de a accepta orice propunere de pace din partea lui Trump, consideră John E. Herbst, directorul Centrului pentru Eurasia al Atlantic Council și fost ambasador al SUA în Ucraina.

”Isteria Kremlinului în legătură cu o posibilă livrare a acestor arme către Ucraina arată că aceasta ar putea influența politica lui Putin”, explică diplomatul, într-un interviu pentru Deutsche Welle. Herbst crede că livrările de Tomahawk probabil nu ar decide soarta războiului, dar ar putea transmite un semnal clar lui Putin și ar determina Kremlinul să accepte negocieri de pace.