"Mă definesc drept hamburghez. Dar din punct de vedere religios aparţin Bisericii Ortodoxe Sârbe". Radoslav Tisma trăieşte la Hamburg de 34 de ani. S-a stabilit în Germania, venind din fosta Iugoslavie. Biserica de care aparţine, cea Ortodoxă Sârbă în Germania, a târnosit de curând la Hamburg biserica cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail. Patriarhul Serbiei, Porfirie Peric, a venit special în Germania pentru acest eveniment.

Biserica din Hamburg este un exemplu care atestă prezenţa crescândă a credinţei creştin ortodoxe în Germania. Biserica din Hamburg a fost cumpărată de comunitatea sârbă locală în anul 2001. Tisma a fost, în timpul lucrărilor de reamenajare, care au debutat deîndată, pentru mult timp preşedintele comunităţii. "De atunci vin la noi tot mai mulţi oameni, care şi-au găsit aici patria spirituală", a declarat pentru DW bărbatul în vârstă de 59 de ani.

Tisma subliniază că pe lângă familiile din Serbia care s-au stabilit la Hamburg în ultimii ani, din comunitate fac parte credincioşi integraţi de multă vreme în societatea germană. Ingineri, medici, oameni de afaceri. În ultimii ani, membri ai comunităţii au devenit şi tineri care au aparţinut altor confesiuni, dar care au trecut la ortodoxie. Tisma este de multă vreme cetăţean german. De profesie este inginer constructor de aeronave.

Altfel decât la catolici şi protestanţi

Întărirea comunităţii ortodoxe sârbe din Hamburg nu este un caz izolat. În umbra crizei în care se află bisericile Catolică şi Protestantă din Germania, cea Ortodoxă creşte substanţial.

Biserica Romano Catolică a pierdut în anul 2023 mai mult de 591.000 de enoriaşi. Ei fie au întors spatele Bisericii, fie au decedat. La sfârşitul anului, mai avea 20,3 milioane de enoriaşi. În cazul Bisericii Evanghelice a fost la fel. Numărul enoriaşilor a scăzut anul trecut cu 560.000, din aceleaşi motive, astfel că a rămas un total de 18,5 milioane de credincioşi. Aceasta înseamnă că aproximativ 47,5 milioane de germani nu mai fac parte din cele două "biserici mari" din țară. După reunificarea Germaniei, în 1991, mai bine de 70 la sută din germani erau fie enoriaşi catolici, fie enoriaşi protestanţi.

Mass media vorbesc despre scăderea numărului de enoriaşi şi reprezentanţi ai celor două Biserici, încearcă să explice în spaţiul public cauzele acestui fenomen. Dar foarte rar, se vorbeşte de faptul că de ani buni, numărul creştinilor ortodocşi creşte puternic în Germania. Spre deosebire de catolici şi protestanţi, unde numărul enoriaşilor este exact cunoscut din motive legale, în cazul ortodocşilor nu există decât estimări.

Creştini ortodocşi trăiesc în număr mic în Germania de secole. Dar în urma sosirii în ţară a forţei de muncă din Grecia, Iugoslavia şi din alte ţări, numărul lor a crescut puternic, începând din anii 1960.

Cu un deceniu în urmă, conform estimărilor Conferinţei Episcopilor Ortodocşi în Germania (OBKD), organism înfiinţat în anul 2010, numărul lor era de cel mult 1,5 milioane de credincioşi. La sfârşitul lui 2021, se estima că numărul a ajuns la trei milioane.

Acum, dintr-o statistică a Bisericii Evanghelice în Germania (EKD), rezultă că în Germania trăiesc între timp mai bine de 3,8 milioane de creştini ortodocşi. Episcopul Vicar, Emanuel Sfiatkos, care păstoreşte comunitatea ortodoxă greacă din Berlin, vorbeşte chiar de "minimum patru milioane de creştini ortodocşi în Germania - femei, bărbaţi, copii". Aceştia nu aparţin uneia din bisericile ortodoxe, subliniază ierarhul, ci "Bisericii Ortodoxe".

"Un potenţial pentru Germania"

"Crezul ortodox este un potenţial uriaş în această ţară. Acest număr de credincioşi nu poate fi dat pur şi simplu la o parte. Şi nu se poate vorbi despre ei ca despre o minoritate. Noi nu mai suntem o Biserică minoritară, a imigranţilor. Noi suntem aici", a declarat episcopul Sfiatkos. În Germania există între timp mai bine de 600 de comunităţi ortodoxe de limbi diferite.

De unde această creştere?

Cu câteva decenii în urmă, cei mai mulţi creştin ortodocşi din Germania erau greci şi ruşi. Astăzi, potrivit OBKD, ortodocşii români sunt cei mai numeroşi. Numărul lor a crescut la 900.000. Iar numărul creştinilor ortodocşi ruşi şi greci, sârbi şi bulgari se situează între 400.000 şi 500.000 fiecare. Faptul se datorează libertăţii de mişcare în interiorul UE şi nevoilor pieţiei muncii din Germania.

Dar cifrele ar putea fi şi mai mari. În landul Renania de Nord-Westfalia, Biserica Ortodoxă Sârbă a solicitat recunoaşterea în calitate de corporaţie de drept public. Aceasta i-ar aduce avantaje la colectarea donaţiilor şi în relaţiile cu instituţiile publice. În cerere se vorbeşte de cel puţin 750.000 de enoriaşi la nivelul întregii Germanii.

De la începutul războiului rus de agresiune în Ucraina, în februarie 2022, şi de acolo au sosit în Germania zeci de mii de creştini ortodocşi. Dar numărul lor nu este exact cunoscut. Un preot cu funcţie de conducere al Bisericii Ortodoxe Ucrainene în Germania s-a ferit să facă o estimare.

Tensiuni cu creştinii ortodocşi ruşi

Politica Rusiei, sprijinită de ortodoxia rusă şi de Patriarhul Kiril de la Moscova, are reverberaţii şi în Germania. Deja din 2018 cei trei episcopi ortodocşi ruşi s-au retras din cadrul OBDK. Ierarhii au reacţionat astfel la demersurile Patriarhiei Ecumenice de la Konstantinopole, de a înfiinţa o Biserică Ortodoxă Autocefală în Ucraina, independentă de Moscova.

Cu toate acestea, dialogul nu a fost sistat complet. De exemplu, la Adunarea Generală a Consiliului Bisericesc Mondial, care a avut loc în septembrie 2022 la Karlsruhe, a participat şi o delegaţie de ierarhi ortodocşi ruşi.

Şi Biserica Ortodoxă Siriană a Antiochiei are mult mai mulţi enoriaşi în Germania, în urma sosirii în ţară a refugiaţilor de război. Conform propriilor estimări, ea numără între timp în Germania în jur de 100.000 de credincioşi.