Mii de apeluri răsună în fiecare an în micul birou din centrul Chișinăului, capitala Moldovei. De multe ori, cei care sună vor doar să se lămurească în legătură cu condițiile legale de lucru în străinătate, aflând dacă un contract de muncă este pe bune și cum s-ar putea feri de exploatare. Însă există și alte apeluri, pe care secția moldovenească a organizației internaționale La Strada le numește "apeluri SOS". Acestea sunt strigăte ale unor oameni prinși în situații pe care nu le-au ales cu bună știință și din care nu pot evada.

"Atunci intrăm în legătură cu poliția și discutăm următorii pași, iar în caz de urgență oferim o locuință sigură și sprijin psihologic și medical", spune Tatiana Fomina, consilier juridic și analist la La Strada. Linia telefonică împotriva traficului de ființe umane este doar una dintre numeroasele intervenții ale ONG-ului care, încă din 2001, luptă împotriva "Human Trafficking" - un termen rece, academic, incapabil să cuprindă dimensiunea reală a suferințelor victimelor.

Traficul de persoane are multe înfățișări. Victimele sunt obligate să muncească împotriva voinței lor, să se prostitueze, să comită infracțiuni sau sunt forțate să se căsătorească. Cât de mare este această rană socială? Greu de spus. Zona gri este imensă,  în condițiile în care fenomenul a crescut în ultimii ani în Moldova.

Organizația Națiunilor Unite estimează că peste 50 de milioane de oameni din lumea întreagă trăiesc în condiții care pot fi catalogate ca fiind "sclavie modernă". În Moldova sunt înregistrate oficial doar câteva sute de cazuri pe an. Însă, potrivit unui studiu realizat în 2019 pentru Organizația Internațională pentru Migrație (IOM), numărul cazurilor ar putea fi în realitate de ordinul miilor.

Ca "sclav pe plantație" în Germania

În vârstă de 68 de ani, Tatiana Fomina luptă împotriva traficului de persoane de peste 20 de ani și este printre persoanele cele mai familiarizate cu acest subiect. Ca analist și consilier juridic la La Strada, adună informații, caută tipare, încearcă să descopere firul roșu din spatele fiecărui destin frânt.

Cine devine victimă? Unde sunt duși oamenii și de ce, se întreabă Fomina.

La începutul anilor 2000, cazurile vizau aproape exclusiv exploatarea sexuală a unor femei moldovence, care erau duse în străinătate și obligate să se prostitueze.

Pe măsură ce fenomenul a intrat în lumina reflectoarelor, au început să fie documentate tot mai multe cazuri de exploatare prin muncă. Ele sunt astăzi principala problemă. Ținta principală este, evident, Uniunea Europeană. Moldovenii sunt forțați să muncească în special în Franța, Italia și Germania. Adesea li se iau pașapoartele sub pretexte false, trăiesc îngrămădiți, lucrează mult peste ce au convenit și primesc puțini bani sau deloc.

Moldova, țară de destinație

În ultimii doi ani, Fomina a început să observe un fenomen nou: "Acum douăzeci de ani, Moldova era doar o țară de origine pentru victime ale traficului uman. Chiar nu ne puteam imagina că va deveni țară de destinație". Și, totuși, în condițiile în care mulți moldoveni au luat calea UE, în Moldova s-a ivit lipsă de forță de muncă. Un gol pe care îl umplu în special oameni veniți din Asia.

"Este o chestiune de cerere și ofertă", spune Fomina. Așa cum moldovenii caută un trai mai bun în UE, la fel și acești oameni își proiectează speranțele asupra Moldovei. Însă în goana lor spre un viitor mai luminos, asiaticii pică și ei în plasa traficanților. În 2023 s-a înregistrat primul caz important de victime străine exploatate pe teritoriul Moldovei.

Este vorba despre aproximativ 50 de persoane din Bangladesh și India, care au venit în Moldova seduși de promisiunile unei agenții de recrutare. "Aventura" i-a costat până la 5000 de euro. "Oamenii și-au vândut casele și locuințele ca să poată achita", spune Ina Buimestru, expertă în trafic de persoane la La Strada.

Ajunși în Moldova, oamenilor li s-au confiscat pașapoartele și au fost obligați să lucreze într-o fabrică de confecții care produce pentru piața europeană. Nu au fost plătiți luni întregi. "Li se spune că merg în UE și că vor câștiga bine acolo. Ei nu știu că Moldova nu face parte din UE și nu știu ce îi așteaptă", spune Tatiana Fomina. Guvernul moldovean, experți internaționali și ONG-uri precum La Strada privesc cu îngrijorare înmulțirea acestor cazuri.

Războiul din Ucraina este factor de risc

Un alt motiv de alarmă rămâne războiul din Ucraina. Aproximativ două milioane de ucraineni au fugit începând cu 2022, mulți ajungând mai întâi în Moldova, o țară cu doar 2,5 milioane de locuitori. Pentru a-i proteja de traficanți, guvernul moldovean, UNHCR și IOM au creat o forță de intervenție specială, iar numeroase organizații internaționale s-au dedicat apărării refugiaților.

Astăzi, în Moldova trăiesc aproximativ 140.000 de ucraineni refugiați. "Sprijinul internațional s-a diminuat tot mai mult cu timpul, dar riscul traficului este încă mare", spune Fomina. Ea se teme că numărul real de cazuri, în perioada în care poliția și grănicerii lucrau la capacitate maximă, este mult mai mare.

Un caz i-a rămas adânc în minte. La scurt timp după izbucnirea războiului, organizația a primit un apel de pe aeroport. Un bărbat călătorea spre Istanbul alături de o femeie ucraineană. Femeia părea incoerentă, iar personalul întreba dacă un expert de la La Strada ar putea verifica situația.

Când acesta a ajuns, bărbatul dispăruse fără urmă. Femeia era încă acolo. "Era complet drogată. A doua zi, când și-a revenit, nu își amintea nimic". Fomina nu știe ce planuri avea individul cu ea. Bărbatul nu a fost niciodată prins, iar cazul nu a ajuns în statistici.

Dialogul timpuriu, pavăza prevenției

"În final totul se reduce la inegalitate. Dacă mă nasc într-o familie bună, probabil nu voi ajunge victimă a traficului de persoane. Dar dacă vin pe lume într-o familie săracă, cu alcoolism, violență domestică și șomaj, lucrurile se schimbă radical", spune Tatiana Fomina.

Una dintre preocupările esențiale ale ONG-ului este prevenția, adaugă și consiliera Ina Buimestru. Echipa caută grupuri vulnerabile și încearcă să intre în dialog cu ele. Buimestru tocmai a revenit de la o prezentare într-o școală profesională.

Tinerii de acolo învăță meserii din domeniul construcțiilor. Mulți visează să lucreze în străinătate, unde salariile sunt mai mari, dar habar nu au despre riscuri. "La început credeau că nu am ce să-i învăț, dar s-au prins repede cum stau lucrurilor", spune ea, zâmbind. Ina le-a explicat de ce pașaportul este indispensabil, cât de importantă este viza și ce trebuie să verifici într-o ofertă de muncă venită din afară. "Sper să nu cadă în capcana promisiunilor false", încheie experta.

Mai puține cazuri înregistrate, dar o lacună statistică imensă

Guvernul moldovean a semnat și ratificat principalele acorduri internaționale în domeniu. Totuși, grupul de experți GRETA al Consiliului Europei cere guvernului, în raportul său anual, să facă mult mai mult pentru combaterea traficului. Copiii din comunitatea romă și cei care trăiesc pe stradă sau în centre de plasament trebuie protejați mai riguros, iar specialiștii în identificarea victimelor trebuie instruiți mai bine și împuterniciți.

Că adesea lipsește expertiza este un lucru evident, spune Tatiana Fomina. Situația este gravă în special în mediul rural. "Polițiștii spun că aceste cazuri sunt prea complicate și preferă să se ocupe de altceva". Deși există un centru special creat pentru coordonarea investigațiilor privind traficul de persoane, acesta a fost "restructurat" în urmă cu doi ani de Ministerul de Interne și considerabil micșorat.

Între 2020 și 2024, în Moldova au fost înregistrate 935 de cazuri de trafic de persoane, mult mai puține decât în cei patru ani precedenți. Însă experții Consiliului Europei nu văd aici un motiv de relaxare. Dimpotrivă, ei avertizează că scăderea se explică mai ales prin "reducerea capacității poliției de a combate traficul de persoane" și cer măsuri ferme.

"Am învățat un adevăr dureros în toți acești ani. Și anume că mai puține cazuri înregistrate nu înseamnă musai mai puține victime", spune Fomina.