DW: Care sunt principalele trei riscuri la adresa Republicii Moldova?

Natalia Gavriliță: În primul rând atacul infrastructurii energetice din Ucraina, din cauza acestor atacuri am avut deja de două ori deconectări de electricitate în toată țara: pe 15 noiembrie și acum o săptămână atacurile, astăzi am auzit despre noi potențiale atacuri inclusiv în Regiunea Odessa. Cred că riscurile referitoare la securitatea energetică sunt principalele riscuri cu care ne confruntăm, inclusiv din cauza conexiunii prin Ucraina, fiindcă nu avem o linie de înaltă tensiune care să poată fi conectată cu cea a României. Lucrăm la acest capitol și vom avea o linie de înaltă tensiune comună în 2024, sper eu. Până atunci suntem foarte vulnerabili.

Proiectele de acest fel au fost amânate ani de zile. Ce vă face să credeți că acum vor fi puse în aplicare?

Nu a existat voință politică. Am văzut că gazoductul Iași-Chișinău a fost pus în funcțiune, în octombrie anul trecut, doar după ce am venit noi la guvernare: după primul șantaj energetic care a avut loc în 2021, dar ne ajută și acum să accesăm surse alternative de gaz. Din păcate, deși am semnat acordul privind conectarea la energie electrică românească în 2019, prin linia Vulcănești-Isaccea, finanțarea tronsonului  de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău a început abia acum (până la finalizarea acestei linii, conexiunea se face prin centrala transnistreană de la Cuciurgani – n. red.). Suntem siguri că toate proiectele de acest fel vor fi realizate acum pentru că există această voință politică, pentru că înțelegem că diversificarea surselor de energie este direct legată de securitatea noastră.

Cât de grave sunt mișcările interne care încearcă să destabilizeze țara?

Într-adevăr ne confruntăm cu un război hibrid, cu foarte multă dezinformare, cu oligarhi care finanțează protestele și care sunt puși pe listele internaționale de sancțiuni. Nu putem spune că nu există nemulțumiri pe fondul creșterii prețurilor și al scăderii puterii de cumpărare, dar ceea ce se întâmplă pe străzile Chișinăului în ultimele săptămâni sunt acțiuni cu elemente de provocare făcute cu susținerea serviciilor străine.

Credeți că Rusia mai are forța de influență să destabilizeze R. Moldova sau există suficient sprijin care să susțină Chișinăul?

În primul rând suntem noi, avem o majoritate parlamentară puternică, 63 de mandate din 100 în Parlament, există o colaborare foarte bună între guvern și președinție și parlament. Toți suntem aliniați în jurul aceleiași politici de integrare europeană, aceluiași deziderat de a ancora Moldova în lumea liberă, avem mandatul și legitimitatea date de cetățeni, am venit pentru 4 ani de zile și pas cu pas facem ordine și vedeți că reușim să menținem stabilitatea chiar și în aceste condiții foarte dificile. 

Aveți date despre atacurile cibernetice, dar nu numai, executate de Rusia asupra Republicii Moldova, atacuri pe care noi nu le vedem, dar care se resimt dincolo de Prut?

În ultimul an am avut circa 300 de alerte cu bombă. Chiar azi dimineață, când urma să zburăm spre București, a fost o alertă cu bombă la avionul cu care urma să plecăm. Avem protocoale noi pentru a gestiona aceste situații de criză. Am avut și 200 de atacuri cibernetice, în luna august a fost cel mai puternic. Lucrăm să creștem capacitatea noastră de apărare împotriva acestora, împreună cu partenerii noștri, pentru a putea contracara elementele de război hibrid. Ne confruntăm și cu un mediu informațional ostil: foarte multă dezinformare, foarte multe canale Telegram sau site-uri online care sunt dificil de controlat chiar de țări care au capacități mai mari decât R. Moldova.

Există o dezbatere pe care a pornit-o în R. Moldova Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării, și care a vorbit despre o unire cu România în cazul unui atac asupra R. Moldova. Credeți că în acest moment discuțiile despre acest subiect sunt utile sau mai degrabă provocatoare?

În acest moment, trebuie să menținem pacea și stabilitatea în R. Moldova, trebuie să recunoaștem că avem o societatea multietnică și de aceea trebuie să avem o abordare echilibrată și să asigurăm coeziunea socială în această perioadă. Chiar dacă e cazul să dezbatem subiectele care țin de schimbările globale care se întâmplă și ce-ar însemna aceste schimbări, trebuie să avem grijă de stabilitate și de această coeziune socială.

Care ar fi trei lucruri foarte importante de care ați mai avea nevoie din partea României?

Avem nevoie de asistență pentru accesarea surselor alternative de energie, avem nevoie de suport în asigurarea crizei logistice, ceea ce înseamnă creșterea capacității de procesare la frontieră, și desigur, ajutor financiar. Știm că România face deja foarte multe pentru R. Moldova și inclusiv la această Conferință, Munich Leaders Meeting, am auzit despre eforturile României de a menține Moldova în atenția comunității internaționale și vom continua să lucrăm cu guvernul român pe aceste direcții și împreună vom reuși.