După conferința de securitate de la München, unde Maia Sandu a discutat cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, Chișinăul a fost vizitat de un grup de senatori americani care au ținut să asigure Guvernul moldovean că „administrația Trump susține proiectele legate de Moldova, pentru că înțelege că se află într-o parte foarte strategică a lumii, având în vedere războiul din Ucraina”.

Suveraniștii și pro-rușii de la Chișinău au aplaudat cu multă satisfacție în 2025, când administrația Trump a închis proiectele USAID. Conform trendului de atunci, ura lor era îndreptată împotriva ONG-urilor, a liderilor de opinie care susțineau democrația, precum și împotriva Maiei Sandu, pe care o numeau „soroșistă”. Agenții politici ai lui Putin din Moldova au început să-i trimită scrisori lui Trump și oamenilor din anturajul acestuia, cerându-le să apere Moldova de „dictatura” Maiei Sandu, care ar aplica un „model coordonat de reprimare” împotriva opoziției. Au încercat să încalece relația cu SUA, pozând în „parteneri ai lui Trump” doar reproducându-i citatele. Pentru mai multă credibilitate, unii au zburat chiar la Washington pentru o fotografie în fața Capitoliului.

SUA au continuat să investească în securitatea Moldovei

În realitate, relația moldo-americană a continuat să se dezvolte firesc la nivel guvernamental. În domeniul energetic și de apărare chiar s-a impulsionat – o deschidere care a surprins pe mulți decidenți de la Chișinău. După închiderea proiectelor USAID, Chișinăul a pus pe pauză construcția liniei electrice de importanță strategică Strășeni-Gutinaș (conexiune energetică cu România). Era un proiect USAID. În septembrie 2025, partea americană a deblocat însă finanțarea (130 milioane de dolari) și proiectul a fost reluat. Mai mult, SUA au decis să aloce suplimentar 36,5 milioane de dolari pentru alte proiecte de securitate energetică, cibernetică, consolidarea rezilienței, procurare de echipamente și capacități de apărare – finanțări asumate expres de SUA prin legea bugetară National Security and Department of State Appropriations Act, semnată de Donald Trump.

În domeniul apărării, proiectele moldo-americane convenite cu fosta administrație de la Washington au continuat. În 2025, Armata Națională a Moldovei a primit cantități importante de tehnică militară din partea Guvernului SUA prin programele de consolidare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova – mai exact prin Programul de asistență externă „Foreign Military Financing” al SUA.

SUA apar ca pilon de sprijin și în noua Strategie militară a Republicii Moldova aprobată în octombrie 2025, care a iritat foarte mult Kremlinul. Documentul prevede trecerea Armatei Naționale a Moldovei la standarde NATO prin reorganizarea structurii de forțe, modernizarea echipamentului, dezvoltarea apărării aeriene și cibernetice și majorarea bugetului pentru apărare – totul cu sprijinul UE, României, SUA și NATO.

„În actualul context de securitate europeană, marcat de războiul din Ucraina și de reașezări în plan internațional, rolul Republicii Moldova este strâns legat de evoluțiile din regiune. Pentru o țară mică și vulnerabilă cum este Moldova, securitatea nu se construiește prin izolare, ci printr-o politică externă activă, parteneriate solide și o prezență constantă pe agenda internațională. Pace și calm acasă înseamnă cooperare și alianțe cu statele care susțin democrația și stabilitatea în Europa”, susține fostul ministru de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, actualmente emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice al președintei Maia Sandu.

Agenții lui Putin s-au întristat după întâlnirea lui Marco Rubio cu Maia Sandu

Întâlnirea de la München a Maiei Sandu cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a dezarmat speculanții politici de la Chișinău ai relației cu Donald Trump. Unii s-au grăbit să-i minimizeze importanța, spunând că aceasta ar fi durat doar câteva secunde și că ar fi avut loc „pe hol”. În realitate, acea întâlnire nu a fost nici întâmplătoare, nici informală, ci a fost solicitată din timp de partea americană, fapt confirmat de ambasadorul Republicii Moldova la Washington, Vlad Kulminski. „Pentru organizarea ei a depus eforturi considerabile Ambasada SUA în Moldova și Ambasada Moldovei în SUA, fiind un demers comun. A fost o întâlnire absolut logică, deoarece, din perspectiva SUA, Republica Moldova are un rol foarte important în arhitectura securității regionale”, a explicat Kulminski.

El a mai spus că întâlnirea Maiei Sandu cu Marco Rubio ar putea marca deschiderea unui nou capitol în relațiile bilaterale dintre Chișinău și Washington, SUA având „un rol-cheie” în asigurarea securității Republicii Moldova, iar dialogul la nivel înalt consolidează acest parteneriat. „Nu pot oferi acum multe detalii, dar după această întrevedere vor urma o serie de vizite la nivel de ministere și agenții. Multe lucruri vor putea fi impulsionate și avansate. Este esențial ca în Republica Moldova să se mențină pacea și stabilitatea, iar acest lucru contează inclusiv pentru eforturile de pace în Ucraina”, a menționat ambasadorul moldovean.

Chiar și așa, politicienii pro-ruși din Moldova au continuat să alimenteze cu falsuri narațiunea că Maia Sandu ar fi în relații proaste cu Washingtonul și că doar ei sunt politicienii din Moldova cu care Trump ar vrea să discute. Într-un interviu recent, pro-rusul Igor Dodon a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi exclus, într-un discurs public, SUA „din lista partenerilor strategici” ai Republicii Moldova. Asta deși chiar în acel discurs Maia Sandu a spus foarte clar că „SUA rămân unul dintre partenerii strategici ai Republicii Moldova” și că „SUA și Republica Moldova fac parte din lumea liberă”.

Acum Igor Dodon îi reproșează Maiei Sandu faptul că nu a participat la Consiliul Păcii inițiat de Donald Trump și a spus că, dacă el ar fi fost președintele Republicii Moldova, ar fi „bătut la ușă” chiar și neinvitat.