Criza economică ar putea influența semnificativ posibila înfrângere a lui Erdogan. Sondajele spun că, pentru prima dată în ultimii ani, opoziția are șanse reale să-l învingă pe președintele în exercițiu. Picajul economiei a marcat continuu în ultimii ani societatea turcă. Inflația extrem de ridicată afectează marea masă a populației. Produsele din coșul zilnic devin din ce în ce mai greu accesibile. Oficial, inflația este cifrată de la 43%. Calculele Grupului Independent de Cercetare a Inflației plasează însă nivelul real la 105%. Un indiciu că autoritățile turce vor să măsluiască statisticile.

Și lira turcească a pierdut din ce în ce mai mult din valoare, în raport cu euro și dolarul american, în ultimii ani. Moneda europeană, care echivala în 2014 cu 2,90 lire, a ajuns să fie tranzacționată la 21,50 lire.

Erdogan, în ciuda tuturor nereușitelor?

Oamenii resimt efectele crizei economice peste tot în Turcia. Cu toate acestea, mulți rămân loiali președintelui lor. Un șofer de taxi din orașul Konya, din centrul Anatoliei, de exemplu. Crede că multe proiecte economice, inclusiv noua mașină electrică turcească TOGG, sunt inițiative bune. Și acuză opoziția că nu susține Guvernul. „Dacă opoziția nu ar critica într-una aceste proiecte ci le-ar oferi puțin sprijin, ar putea să obțină mai multe voturi”, a comentat bărbatul care, deși recunoaște că nu se descurcă bine economic, va vota din nou pentru Recep Tayyip Erdogan.

De altfel, situația economică este cea mai mare problemă pentru locuitorii din Konya. Într-un sondaj din ianuarie, realizat de think tank-ul local DOUSAM, peste 73 la sută dintre cei chestionați au evaluat traiectoria economiei din ultimii ani ca negativă. Și doar aproximativ 16 la sută sunt optimiști. Mulți se plâng că este dificil să găsești locuințe la prețuri accesibile. Dar și că orașul nu are metrou.

Pentru persoanele între 18 și 41 de ani, grijile majore vin din inflație și din costul ridicat al vieții. Un tânăr venit la Konya să studieze a explicat pentru DW că problemele sale financiare au crescut în ultima vreme - un factor care probabil va juca un rol în opțiunea sa electorală.

Konya este considerat un bastion al partidului de guvernământ AKP. La alegerile parlamentare din 2018, formațiunea lui Erdogan a obținut acolo aproape 60 la sută din sufragii, în timp ce în favoarea președintelui au votat 74,2 la sută dintre localnicii veniți la urne să desemneze un nou șef al statului.

Fără investiții în Trabzon

Nici în Trabzon, orașul cu votanți predominnat naționalist-conservatori din nordul Turciei, criza economică nu pare să marcheze un sfârșit pentru era Erdogan. Mulți din orașul de pe coasta Mării Negre cred că actualul președinte poate impulsiona de fapt economia.

Erkut Celebi, președintele Camerei de Comerț și Industrie locale, urmărește cu atenție promisiunile de campanie făcute de putere și opoziție și observă că în Trabzon nu se investește la fel de mult ca în orașele învecinate - cum ar fi Rize, municipalitatea în a cărui periferie s-a născut Erdogan. „Avem o diasporă puternică și mulți localnici lucrează în birocrație. Dar cei care au bani nu locuiesc aici", se plânge Celebi. În schimb, „Trabzon se descurcă relativ bine datorită banilor pe care turiștii arabi îi lasă aici”, adaugă reprezentantul lumii locale de afaceri.

Modelul acesta economic nu este deloc sustenabil, avertizează jurnalistul local Elif Cavus: „Orașul depinde exclusiv de turiștii arabi. Ce s-ar întâmpla dacă aceștia ar înceta să vină nu este clar”. Potrivit Biroului de Statistică al Turciei (TÜIK), aproximativ 600.000 de turiști au venit în Trabzon în 2022, majoritatea din Qatar și Emiratele Arabe Unite. Autoritățile locale își doresc să atingă anul acesta pragul de un milion. Există și un revers al acestui aflux: mulți rezidenți se plâng că le slăbește puterea de cumpărare. „Arabii cumpără mult prea multe case. Iar prețurile cresc", atrage atenția colectorul de deșeuri Kadir Yilmaz. Fermierul Vural Öksüz, votant AKP, este chiar mai categoric: „Este greșit că arabilor li se permite să cumpere case”.

Speranță pentru un viitor fără nepotisme și o economie funcțională

În timp ce multe orașe conservatoare se bazează pe președintele de lungă durată, alte părți din Turcia speră la o schimbare adusă de candidatul opoziției, Kemal Kilicdaroglu.

La Tunceli, în estul Anatoliei, șomajul este ridicat în rândul tinerilor. Ofertele de muncă sunt foarte limitate, așa că mulți părăsesc orașul. Didem Kalkan este originară din Tunceli și îl va sprijini pe Kilicdaroglu pentru că, spune, Turcia a fost guvernată foarte prost în ultimii 20 de ani. „Sunt îngrijorată că nu voi putea găsi un loc de muncă după ce-mi termin studiile". Unul dintre motive este nepotismul și, speră Kalkan, „sub Kilicdaroglu fiecare va fi ceea ce merită”.

În istoria de 100 de ani a republicii turce, orașul anatolian Tunceli nu a votat niciodată pentru partide de dreapta. De altfel, Kemal Kilicdaroglu provine chiar de aici, din orașul cu populație majoritar alevită, un curent distinct în lumea musulmană. Dar localnicilor nu le este suficientă bucuria gândului că un alevit de-al lor ar putea deveni președinte: dorința lor principală este o economie mai bună.

Pe cea mai aglomerată stradă din Tunceli, Yagmur Keskin vinde ierburi culese tot de ea din munți. De la câștigătorul alegerilor de mâine trage nădejde „să îmbunătățească economia” și „să se creeze multe oportunități de muncă pentru tineri. Dacă ne străduim atât de mult, ar trebui să culegem și roadele".

Cafer Toprak a mers la aceeași școală cu Kilicdaroglu și îl cunoaște. Își amintește vremurile din școala elementară: "Kemal aducea întotdeauna pâine la școală. Nu mânca singur pâinea, o împărțea mereu cu ceilalți".

Kilicdaroglu este conștient de rolul pe care situația economică îl poate juca în deciziile alegătorilor. Miercuri seară a distribuit pe Twitter un videoclip de patru secunde, în care a transmis doar atât: „Dacă ești mai sărac astăzi decât ieri, singurul motiv este Erdogan. O seară plăcută!"

Autori: Burak Ünveren, Gülsen Solaker, Felat Bozarslan, Kivanc El