”Draga mea națiune, astăzi am prins, în Alanya și Istanbul, trei șefi de grupări criminale căutați la nivel internațional”, a anunțat Ali Yerlikaya pe rețelele de socializare săptămâna aceasta. ”Oricât de puternice sunt aceste bande sau cu ce mandat de arestare sunt căutate, le vom sugruma!”, promite ministrul de Interne al Turciei.

De când a preluat mandatul, în iunie, nu a trecut nicio zi fără arestarea unor infractori periculoși. Printre aceștia, traficanți de oameni și de droguri, cămătari, escroci și hoți - dar și șefii unor rețele criminale internaționale care s-au stabilit în Turcia în ultimii ani.

În cel mai recent caz au fost reținuți Thomas Josef K., șeful unei mari rețele poloneze de trafic de droguri, Daniel Alexander M., căutat în legătură cu descoperirea în Germania a tone de cocaină, și P. Jin-king, șeful unei rețele chinezești de înșelăciuni financiare, a comunicat ministrul de Interne Yerlikaya printr-o postare pe fosta rețea Twitter, acum X. Nu mai departe de săptămâna trecută anunțase arestarea a trei lideri de bande cu origini belgiano-britanice, vietnameze și arabe.

În urmă cu puțin peste o lună, poliția turcă ar fi reușit să decapiteze și rețeaua criminală globală Comanchero. Printre cei arestați s-au numărat și mai mulți membri din Australia și Noua Zeelandă, căutați de Interpol în baza unui mandat internațional de arestare. Yerlikaya a postat și videoclipuri cu arestările.

De ce Turcia?

Dovezi că grupările criminale internaționale își găsesc refugiu în Turcia se acumulează deja de mai mult timp. Împușcăturile și asasinatele nu au putut fi trecute cu vederea de autorități, dar au existat și câteva relatări detaliate ale jurnaliștilor de investigație. Aproape niciodată nu au existat investigații serioase sau chiar acuzații penale împotriva acestor grupări înainte ca Yerlikaya să preia mandatul. Fostul ministru de Interne Süleyman Soylu însuși a menținut legături strânse cu mafia.

În timpul mandatului lui Soylu, personalități importante ale mafiei din lumea interlopă turcă au fost eliberate din închisoare. Turcia a devenit un refugiu pentru criminalii internaționali, în special din Serbia, Albania, Azerbaidjan, Rusia și Muntenegru.

Tot acolo, bandele rivale își rezolvă conflictele, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Jovan Vukotic, un baron al drogurilor din clanul Škaljari din Muntenegru, ucis pe 8 septembrie 2022 la Istanbul. Ancheta oficială spune că un grup mafiot local l-ar fi ucis pentru o recompensă de 1,5 milioane de euro. Ordinul ar fi venit de la clanul rival Kavač. Ambele grupări specializate în traficul cu droguri provin din orașul-port muntenegrean Kotor și duc un adevărat război în Europa de aproximativ zece ani. Până acum, aproximativ 50 de persoane au fost ucise în ciocniri sângeroase în mai multe țări.

Biroul Federal german de Criminalistică (BKA) a precizat în 2022, într-un răspuns pentru DW, că Turcia s-a impus de ceva timp ca refugiu pentru grupurile criminale din Balcanii de Vest. Recente razii ale autorităților turce au dezvăluit modul în care astfel de organizații de tip mafiot comit fărădelegi din Spania până în Turcia. Fotografiile și documentele confiscate dovedesc răpiri, torturi și crime.

Legi laxe și pașapoarte de aur

Există, spun experții, patru motive principale pentru care Turcia a devenit în ultimii ani o a doua casă pentru mulți criminali. În primul rând, legile împotriva spălării banilor sunt prea laxe. În al doilea rând, guvernul emite o amnistie pentru criminalii economici aproape în fiecare an. Apoi, intrarea fără viză este posibilă din multe țări. Și, în fine, persoanele potente pot obține rapid cetățenie turcă.

Oricine investește 500.000 de dolari în Turcia sau îi depune într-un cont bancar timp de trei ani, dar și cine investește 400.000 de dolari într-o proprietate poate solicita cetățenia turcă. Potrivit lui Kristin Surak de la London School of Economics and Political Science, care a scris o nouă carte despre aceste așa-numite ”pașapoarte de aur”, peste 50.000 de oameni din întreaga lume sunt anual naturalizați în altă țară prin această metodă. Aproape jumătate dintre aceste ”pașapoarte de aur” sunt emise de Ankara.

Șefii bandelor criminale internaționale pot primi cetățenia turcă dacă îndeplinesc cerințele obișnuite și dacă pe numele lor nu există un mandat de arestare Interpol, la momentul naturalizării.

Bani spălați pe gratis de stat

Furkan Sezer, fost șef al departamentului de criminalitate economică la poliția din Istanbul, urmărește scena de ani de zile. Potrivit acestuia, mulți criminali se naturalizează mai întâi și apoi își aduc bunurile în Turcia. Datorită amnistiei anuale, acest lucru este și foarte ușor. Persoanele fizice sau juridice își raportează activele neînregistrate din străinătate sau chiar din Turcia la autoritățile fiscale, uneori chiar și fără a mai plăti impozit.

Aceasta înseamnă că în Turcia intră banii a căror origine este necunoscută - iar aceștia ajung apoi în circuitul financiar legal. Ozan Bingöl, expert în drept fiscal, critică această practică. ”De obicei, infractorii plătesc 15 până la 20 la sută din valoare pentru spălarea banilor”, spune Bingöl. Guvernul turc însă le oferă acest serviciu fără taxe. În opinia lui, această practică deschide larg ușa criminalilor.

Bingöl critică lipsa de autoritate a autorităților în a combate spălarea banilor. ”Dacă cineva apare brusc astăzi cu un milion de dolari, autoritățile nu au voie să întrebe de unde au venit banii”. Actualul guvern AKP a implementat acest regulament ca pe unul dintre primele sale proiecte după venirea la putere în 2002, amintește Bingöl.

Există, de asemenea, lacune legale majore în ceea ce privește investițiile cripto, care, potrivit aceluiași Bingöl, au atras multe grupări criminale internaționale în Turcia. În opinia sa, aceste investiții trebuie reglementate cât mai repede posibil.

Turcia, pe lista gri

Institutul internațional împotriva spălării banilor și finanțării terorismului FAFT (Financial Action Task Force) a recomandat ca Ankara să ia măsuri mai stricte împotriva spălării banilor. FAFT a pus țara pe o așa-numită listă gri în urmă cu doi ani. De atunci, Turcia a fost sub observație mai atentă. Următoarea dată de revizuire este în iunie 2024 iar Ankara își propune să fie eliminată de pe această listă, deoarece economia este deja într-o situație complicată.

Cu politica sa neconvențională privind rata scăzută a dobânzii, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cufundat țara într-o criză profundă. Lira pierde din valoare în mod continuu de ani de zile iar inflația este într-o prelungită creștere, situându-se în prezent la peste 60 la sută. Ingerința lui Erdogan în politica monetară și în justiție îi sperie și pe investitorii străini.

Dar Turcia are acută nevoie de investitori străini. Noul ministru Mehmet Simsek, care a preluat portofoliul Finanțelor publice după alegerile din mai, încearcă să readucă investitori internaționali înapoi în țară. Călătorește adesea în străinătate, încercând să atragă bani proaspeți și să câștige încredere. Dar pentru a restabili acest lucru, toată lumea trebuie să contribuie. Nu numai Simsek, ci și ministrul de Interne Yerlikaya, cu lupta sa împotriva crimei organizate.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.