Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat la marginea Forumului Economic Global de la Davos, că, din perspectiva sa, întrebarea dacă Ucraina va primi tancuri Leopard-2 de producţie germană a primit deja un răspuns afirmativ. "Pot privi drept aprobată opţiunea tancurilor", a declarat el.

Concomitent, la Berlin, s-au reunit joi miniştrii Apărării din Germania şi SUA, Boris Pistorius şi Lloyd Austin, pentru discuţii vizând noi ajutoare militare din vest pentru Ucraina. Discuţia are loc cu o zi înaintea reuniunii miniştrilor Apărării din SUA şi alte aproximativ 50 de state aliate, care fac parte din "Grupul de Contact pentru Ucraina", de la baza aeriană americană Ramstein din Germania, în vederea alcătuirii unui amplu pachet de ajutoare militare destinat ţării invadate de Rusia.

"Opţiunea va fi deplin aprobată dacă Germania va da undă verde ţărilor terţe care sunt gata să ne pună la dispoziţie tancuri Leopard pe care le au în dotare", a declarat Kuleba. Polonia şi Finlanda au declarat săptămâna trecută că sunt dispuse să dea fiecare aproximativ o duzină de tancuri Leopard-2 Ucrainei.

Germania pune condiţii

Germania rezervă pentru sine - aşa cum în general se procedează în comerţul internaţional cu arme - dreptul de a aproba sau nu intenţia unui stat deţinător de armament german de a-l exporta mai departe. Va exista aici un compromis între Berlin şi Washington? Miercuri, cancelarul german Olaf Scholz, aflat şi el la Davos, a lăsat să se înţeleagă că Germania va livra Ucrainei tancuri Leopard-2 dacă şi SUA vor livra Kievului tancuri Abrams, după cum se afirmă în cercuri americane prezente la Forumul Economic Mondial.

În reacţie la asta, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi, într-un mesaj video: "Dacă cineva spune că dă tancuri dacă altcineva dă şi el tancuri - eu nu cred că asta este strategia corectă." SUA au staţionate în Europa tancuri Abrams. Dar aceste tancuri sunt considerate foarte pretenţioase.

În timp ce tancurile de producţie europeană au în general motoare diesel, Abrams funcţionează cu benzină. Iar Ucraina nu are logistica necesară pentru asta, consideră majoritatea experţilor. "Există timpuri în care nu ar trebui să ezităm sau să facem comparaţii", a declarat Zelenski pentru publicul din Davos.

Armata ucraineană depune deja un efort substanţial prin faptul că foloseşte pe front cele mai diverse echipamente militare puse la dispoziţie de ţările care o sprijină, că le transportă, le alimentează cu carburant şi le repară.

În timp ce în culise diplomaţia lucrează la turaţie maximă, guvernul german se confruntă cu presiuni. În Germania chestiunea livrării tancurilor Leopard-2 domină dezbaterea publică privind ajutoarele militare acordate Ucrainei. Mai ales aripa stângă a formaţiunii cancelarului, SPD, este de luni de zile împotriva livrării de tancuri, în timp ce restul membrilor coaliţiei, ecologişti şi liberali, sunt pentru.

International Institute for Strategic Studies (IISS) se aşteaptă de mai multă vreme ca Ucrainei să-i fie livrate tancuri Leopard-2. "Devine tot mai probabil ca Leopard-2 să ajungă în inventarul ucrainean", a estimat IISS la mijlocul lunii ianuarie, "dar efectul lor pe câmpul de luptă va depinde de numărul tancurilor livrate." Potrivit aceleiaşi surse, Ucraina ar avea nevoie de 100 de tancuri Leopard-2 pentru a-şi asigura un avantaj decisiv. "Chiar dacă livrarea unui număr mai mic de tancuri ar fi remarcabilă din punct de vedere politic, ea nu ar rămâne decât un gest simbolic", mai arată IISS.

Rachete moderne din Suedia

Dar noul pachet de ajutor militar destinat Ucrainei conţine şi alte arme, cu un potenţial la fel de decisiv. Între ele se numără o rachetă care a apărut pe piaţă toamna trecută. Produsă de concernul american Boeing, în colaborare cu fabricantul suedez de armament Saab, racheta de artilerie este mult mai ieftină decât bombele sol-aer comparabile, din dotarea SUA. Se aşteaptă ca la Ramstein să se decidă livrarea acestui sistem de arme.

Racheta are o rază de acţiune de 150 de kilometri şi poate lovi atât ţinte imobile cât şi mobile, precizează revista britanică de profil Janes Defence. Potrivit producătorului suedez, poate fi lansată dintr-o multitudine de echipamente şi configuraţii de profil. Deci, aparent, şi din sistemele de artilerie pe care vestul le-a livrat deja Ucrainei.

Pregătiri pentru atacuri asupra Crimeei?

Având o rază de acţiune de 150 de kilometri, armata ucraineană ar putea folosi de pe linia frontului aceste rachete şi pentru atacuri asupra unor ţinte aflate în jumătatea nordică a Peninsulei Crimeea, anexate de Rusia.

Şi armata rusă bombardează din bazele ei din Crimeea infrastructura civilă din Ucraina. Potrivit ziarului New York Times, preşedintele SUA, Joe Biden, a renunţat la reţinerile sale în privinţa livrării către Ucraina a unor arme puternice cu care să poată ataca Crimeea pe termen mai lung.

La Moscova purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin a reacţionat la cele publicate de ziarul menţionat, avertizând că "aceasta ar însemna ridicarea conflictului la un alt nivel, care nu va fi benefic pentru securitatea europeană", informează agenţia Reuters, care a stat de vorbă cu Dimitri Peskov. Cu aceste rachete armata ucraineană ar putea pregăti şi o ofensivă în regiunea aflată la sud de oraşul Zaporojie, care este acum legătura terestră a Rusiei cu Crimeea.

Făcând cunoscut deja la începutul lunii ianuarie posibilul conţinut al pachetului Ramstein, este clar că aliaţii din cadrul grupului de contact pentru Ucraina au decis să livreze ţării invadate şi arme vestice dintre cele mai moderne, cu potenţial decisiv, pentru a se opune unui nou atac masiv al ruşilor şi a putea recuceri şi alte teritorii. Rămâne de văzut decizia finală de la Ramstein.