Când va organiza Ucraina alegerile prezidențiale amânate din cauza invaziei rusești, care împlinește în curând trei ani? Este o întrebare care i se pune tot mai des președintelui Volodimir Zelenski. Răspunsul său este mereu același. "Alegeri vor avea loc după ce va trece faza fierbinte a războiului, atunci când nu va mai fi în vigoare legea marțială", a spus Zelenski săptămâna aceasta la un interviu cu jurnalistul britanic Piers Morgan. 

Alegeri în Ucraina ca parte a planurilor lui Trump?

Se discută tot mai mult despre alegeri după ce s-a referit la ele emisarul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg. El a declarat pentru Reuters la începutul lui februarie că SUA și-ar dori alegeri prezidențiale în Ucraina până la sfârșitul lui 2025, mai ales dacă Moscova și Kievul se vor înțelege în curând asupra unui armistițiu. Alegerile ar fi "bune pentru democrație". Deja la începutul lui 2024 unii politicieni americani au cerut Kievului să organizeze prezidențiale în ciuda războiului.

Și Rusia s-a exprimat de un an încoace despre alegerile din Ucraina. Președintele Vladimir Putin a pus la îndoială legitimitatea lui Zelenski, după anularea scrutinului care ar fi trebuit să aibă loc în 2024. Constituția ucraineană interzice însă desfășurarea de alegeri sub legea marțială. Poziția Moscovei ar fi următoarea: ar exista dispoziție de a purta negocieri cu Zelenski, dar înțelegeri despre încheierea războiului se vor semna doar după noi alegeri în Ucraina.

S-ar putea ca noi alegeri în Ucraina să fie parte din planurile administrației Trump privind încheierea războiului de agresiune rusesc. Detalii despre acest plan nu se cunosc deocamdată. Emisarul special american Kellogg este așteptat în februarie la Kiev. John Herbst, fost ambasador american în Ucraina și astăzi expert al think-tank-ului The Atlantic Council, a declarat pentru DW că nu ar fi surprins de poziția Rusiei. Ar fi vorba de strategia Moscovei de a amâna negocierile privind încheierea conflictului. Fostul diplomat a lăudat administrația Trump pentru că a "recunoscut" că "Putin ar fi o piedică în calea negocierilor". El crede însă că ar fi o "greșeală de calcul" dacă Washingtonul ar dori să se folosească de tema alegerilor în Ucraina pentru a sprijini demararea de negocieri de pace.

Motivul pentru care Rusia vrea alegeri în Ucraina

Și publicistul german și expert în Ucraina Winfried Schneider-Deters înțelege poziția Moscovei. "Este clar că rușii cer asta. Vor să genereze neliniște, să divizeze poporul printr-o campanie electorală", a spus Schneider-Deters pentru DW. "Ce interes au americanii, pe de altă parte, nu pot să-mi dau seama". Publicistul crede că motivele Rusiei ar fi "perfide" și recomandă guvernului Zelenski să nu cedeze unei eventuale presiuni din partea Washingtonului.

Președintele Zelenski a evitat până acum afirmații clare în acest sens. Ucraina ar fi dispusă la compromisuri și vrea să organizeze alegeri, dar are nevoie de îndeplinirea unor precondiții. 

Fostul secretar general al OSCE Thomas Greminger avertizează cu privire la o chemare la urne prematură a cetățenilor. "Cred că în actualele condiții este în mod clar imposibil să fie organizate alegeri libere și corecte", a declarat fostul diplomat elvețian pentru DW. Mari părți ale teritoriului ucrainean se află sub control rusesc. În general, "alegerile premature au generat de regulă experiențe proaste", fie că au fost organizate în Africa, în Asia sau în Balcanii de Vest, a arătat Greminger: "Este nevoie de o anumită stabilitate și de o bună pregătire." Altfel, există pericolul ca, în loc de stabilizarea sistemului, să se obțină efectul opus.

Premise pentru alegeri în Ucraina

Dacă vor avea loc alegeri în 2025, John Herbst vede pericole nu pentru democrația Ucrainei, ci pentru securitatea ei: "Nu există îndoială că Rusia se va folosi de acest răgaz pentru a-și îmbunătăți situația militară". Alegerile sunt deci posibile doar în anumite condiții. Printre acestea: mai multe arme pentru Ucraina, crearea unei zone demilitarizate și desfășurarea de trupe europene. Dacă va exista un armistițiu "serios", atunci alegerile ar fi posibile, explică Herbst. Dar Moscova respinge oricum toate aceste condiții.

Thomas Greminger spune că pentru "alegeri libere și corecte" trebuie garantată libertatea de mișcare a alegătorilor și candidaților, precum și libertatea presei. Toate acestea sunt însă îngrădite din cauza legii marțiale. OSCE ar putea ajuta cu observarea scrutinului, crede fostul șef al organizației. Importantă ar fi mai ales stabilitatea politică a țării, lucru de care Ucraina ar fi în continuare "foarte departe". Alegeri în Ucraina ar fi posibile cel mai devreme la șase luni după implementarea unui armistițiu stabil și supravegheat. Greminger consideră deci că șansele sunt minuscule pentru alegeri prezidențiale în Ucraina în 2025.

La fel vede lucrurile și Winfried Schneider-Deters: țara se află într-un război care deocamdată "nu merge prea bine pentru Ucraina". Din perspectiva Kievului, nu ar exista "niciun motiv de a-și schimba conducătorul în actualele condiții" - mai ales că este vorba de un om care, la scrutinul din 2019, a câștigat cu peste 70% din voturi.