În ultimele săptămâni se discută iarăşi tot mai mult despre încetarea la masa tratativelor a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Între altele a existat aşa-numita "misiune de pace" pe care a întreprins-o pe cont propriu premierul ungar Viktor Orban, iar candidatul republican la Casa Albă, Donald Trump, a declarat că vrea să încheie războiul din Ucraina "în 24 de ore". În plus, fostul premier britanic Boris Johnsona menţionat în legătură cu un plan de pace realităţile teritoriale dinaintea invaziei ruse din februarie 2022. În acel moment peninsula ucraineană Crimeea era deja anexată de Rusia şi părţi ale regiunilor Doneţk şi Lugansk se aflau sub ocupaţie.

Dar cu adevărat surprinzătoare a fost pentru mulţi observatori declaraţia politicianului şi primarului Kievului, Vitali Kliciko, privind un posibil compromis teritorial. Până acum reprezentanţi ai statului ucrainean au evitat să vorbească despre compromisuri sau concesii în vederea încetării războiului. Kievul a insistat mereu asupra graniţei de stat din anul 1991.

"Va continua preşedintele Ucrainei războiul cu noi morţi şi distrugeri sau va trebui să ia în considerare un posibil compromis teritorial cu Putin? Dacă da, ce presiuni vor exista din partea SUA în cazul unei victorii a lui Trump? Cum i se va explica propriei populaţii că trebuie renunţat la părţi din teritoriu, pentru care mii de eroi luptători şi-au dat viaţa?", a declarat Kliciko în cadrul unui interviu oferit ziarului "Corriere della Sera". În plus el nu a exclus posibilitatea ca preşedintele Volodimir Zelenski să desfăşoare într-un astfel de caz "probabil un referendum" privind posibile compromisuri teritoriale.

Înseamnă astfel de afirmaţii privind iniţiative de pace care prevăd cedări teritoriale din partea Ucrainei că liderii de la Kiev manifestă deschidere pentru o soluţionare diplomatică în vederea încetării războiului? Ar fi un astfel de demers acceptabil pentru oamenii din Ucraina şi pentru partenerii din vest ai ţării?

"Un start ratat"

Directorul Centrului pentru Studii Politice "Penta" de la Kiev, Volodimir Fesenko, a declarat pentru DW că afirmaţiile lui Kliciko constituie un start ratat. Fiindcă în prezent nu există veritabile discuţii despre pace ci numai iniţiative şi planuri care nu trebuie neapărat să constituie baza unor negocieri. Kliciko poartă mai degrabă o răfuială politică cu preşedintele Zelenski, cu care se află de ani buni într-un conflict personal, crede politologul.

"Kliciko stârnește în societate temerile existente privind un acord secret. Dar nu există înțelegeri secrete, încă nu există discuții de pace", a subliniat Fesenko. În plus este imposibil de încheiat un acord secret, fiindcă acesta ar trebui oricum transpus în practică împreună cu societatea, a adăugat el. "Tocmai în acest caz ar fi nevoie de o aprobare prin referendum, aşa cum a dat de înţeles Kliciko, astfel încât Zelenski să nu cedeze singur nimic", a conchis Fesenko.

Roger Hilton, membru al institutului internaţional de studii strategice GLOBSEC de la Bratislava este de părere că ultimii doi ani, foarte grei, de război, i-a adus pe unii politicieni ucraineni în situaţia să vorbească despre posibile cedări teritoriale. "Iar faptul că acest lucru este spus în public de o persoană cum este primarul Kievului, Kliciko, este o recunoaştere a faptului că ţara se află în faţa unei decizii politice foarte dificile", crede expertul. El este de părere că "astfel de afirmaţii ale primarului de la Kiev ar putea fi un test pentru societatea ucraineană, pentru a se vedea dacă societatea ucraineană ar accepta aşa ceva".

Kliciko nu şi-a ascuns până acum ambiţiile de a deveni preşedinte. În opinia lui Hilton el se foloseşte de situaţia actuală pentru a obţine puncte politice cu posibilitatea unei soluţionări paşnice. Dat fiind că în Ucraina nu s-au putut desfăşura în 2024 alegerile prezidenţiale aşa cum ar fi trebuit din pricina războiului, afirmaţiile lui Kliciko ar putea fi considerate "de campanie", în vederea unor alegeri viitoare, mai crede Hilton.

El consideră de asemenea că cedări teritoriale nu ar fi dureroase doar pentru Ucraina. Şi pentru Europa ele ar fi dezavantajoase. "Cred că majoritatea aliaţilor din vest ai Ucrainei nu ar accepta o renunţare la părţi din teritoriul ucrainean, fiindcă aceasta ar însemna pentru Europa o întreagă serie de probleme insurmontabile. În plus, din perspectivă globală, ar fi un precedent pentru alte regimuri autoritare, care vor să-şi însuşească ilegal teritorii", a declarat Hilton.

Ce concesii ar accepta societatea ucraineană?

Cum privesc ucrainenii posibile cedări teritoriale? Potrivit sondajelor, începând din primăvara anului 2023 procentajul celor care sunt dispuşi spre astfel de concesii pentru a se ajunge cât mai curând posibil la pace este în creştere.

În mai anul acesta 32 la sută din cei chestionaţi s-au declarat dispuşi să accepte concesii. În mai 2023 erau doar 10 la sută. Concomitent, majoritatea (55 la sută) s-a pronunţat împotriva oricăror cedări teritoriale în favoarea Rusiei, potrivit unui studiu publicat pe 23 iulie de Institutul Internaţional pentru Sociologie (KIIS) de la Kiev. Spre comparaţie: în intervalul mai 2022 - mai 2023 doar opt până la zece la sută din repondenţi erau dispuşi să accepte cedări teritoriale, iar 82-87 la sută erau strict împotrivă.