Pare o schimbare de macaz. În timpul vizitei de stat pe care o efectuează în Germania, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a propus marţi să i se permită Ucrainei să atace cu arme din vest ţinte militare din Rusia. Cancelarul german Olaf Scholz nu l-a contrazis, declarând că dreptul internaţional permite aşa ceva. Anterior secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, propusese acelaşi lucru, la fel ca şi reprezentanţi guvernamentali din Marea Britanie, Polonia şi ţările baltice. SUA şi Germania au fost până acum împotrivă, motivându-şi poziţia prin teama unei escaladări.

Cu arme din vest împotriva ofensivei ruseşti

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cere în aceste zile capitalelor europene, cu tot mai multă insistenţă, să i se permită să încalce acest tabu. Ţara sa este momentan slăbită în faţa ruşilor şi fiindcă SUA nu au livrat arme luni în şir. În nord-estul Ucrainei, aproape de frontiera cu Rusia, trupele lui Putin atacă zilnic cu bombe şi rachete Harkovul, cel de-al doilea oraş ca mărime al Ucrainei. În unele zone armata rusă a putut câştiga teren. Potrivit unor surse ucrainene, armata rusă concentrează trupe pentru o posibilă ofensivă şi mai amplă. Până în prezent Ucraina răspunde atacând doar cu arme proprii ţinte aflate pe teritoriul Rusiei recunoscut la nivel internaţional. Pentru teritoriile sub ocupaţie rusească din Crimeea şi estul Ucrainei această limitare nu este valabilă. Acolo armata ucraineană poate folosi pentru atacuri şi armament din vest.

Jahara Matisek, locotenent-colonel al aviaţiei SUA şi profesor la US Naval War College, crede că Ucrainei îi va fi imposibil să apere oraşe cum ar fi Harkov fără lovituri cu arme din vest asupra poziţiilor ruseşti din apropierea graniţei. Pentru DW, Matisek a declarat: faptul că Rusiei i se permite să aibă un port sigur pe propriul teritoriu este "o strategie greşită".

Instructori europeni în vestul Ucrainei?

Şi alte tabuuri se clatină. Prezenţa cu trupe a unor state NATO în Ucraina pare acum posibilă. Olexandr Sirski, comandantul armatei ucrainene, a semnat, potrivit propriilor afirmaţii, documente legate de prezenţa unor instructori militari francezi. Aceştia ar putea sosi "curând", pentru a studia situaţia din centrele ucrainene de instrucţie, a scris luni generalul pe platformele de socializare. Sirski a vorbit despre un "proiect ambiţios", exprimând speranţa că şi alţi parteneri vor urma acest exemplu. Totuşi, Franţa a minimizat iniţial acest anunţ. Mass media din Paris au făcut cunoscut că există discuţii. Acum însă Macron a anunţat că săptămâna viitoare va prezenta un plan de trimitere a instructorilor în Ucraina.

Pentru DW expertul francez în politică externă Nicolas Tenzer a declarat că a trimite trupe în Ucraina pentru instrucţie este un prim scenariu posibil. "Franţa este probabil dispusă să facă asta, cât mai curând posibil", a afirmat el. Instructorii ar putea fi trimişi la Liov sau Kiev.

Dacă Franţa va trimite cu adevărat instructori în Ucraina probabil că şi alte state îi vor urma exemplul. Nici Polonia şi nici ţările baltice nu exclud această posibilitate. În februarie Macron nu a exclus posibilitatea de a-şi trimite trupele în Ucraina, fiind primul şef de stat occidental care a adoptat această poziţie. Până atunci aceasta era considerată o linie roşie în războiul rus de agresiune, atât la Moscova cât şi în vest.

La începutul lunii mai Macron şi-a reiterat mesajul, relansând dezbaterea pe acest subiect. Dacă Rusia va reuşi să se impună şi Ucraina va ruga să i se trimită trupe, o atare solicitare ar trebui analizată, a apreciat Macron. Până acum Zelenski nu a formulat o asemenea rugăminte.

Lipsă de personal pe front.

"În vreme ce Rusia înaintează, NATO analizează posibilitatea de a trimite instructori în Ucraina", a scris la mijlocul lunii mai cotidianul New York Times. Aceasta ar permite Kievului să trimită pe front mai repede noii soldaţi mobilizaţi, fiindcă instrucţia lor ar dura mai puţin timp, a explicat ziarul. Principala limitare pare să fie excluderea posibilităţii ca instructorii din vest să fie implicaţi în lupte directe cu armata rusă.

Jahara Matisek crede că ar fi uşor să se trimită instructori în Ucraina. Expertul militar a declarat: "S-ar putea trimite fără probleme câteva mii de militari din vest la Liov, ca membri ai unei misiuni de instrucţie", a afirmat el. Uniunea Europeană are deja o astfel de misiune de instrucţie şi ar putea-o disloca în Ucraina, a mai precizat Matisek, care a cerut în luna aprilie, în calitate de co-autor al unui articol publicat de revista americană Foreign Affairs, ca Europa să preia un rol de frunte în acest conflict.

El propune chiar mai mult, deşi acest lucru nu se află în dezbatere: ţările din vest ar putea staţiona trupe de-a lungul graniţelor Ucrainei şi în interiorul ţării până la malul vestic al Niprului, solicită Matisek. "Cred că acesta ar fi un semnal clar adresat preşedintelui Putin, că vestul nu va mai tolera noi cuceriri teritoriale în Ucraina", a estimat el. "Dacă europenii ar face-o ar fi eliberate până la 20 de brigăzi ucrainene, care ar putea fi transportate mai aproape de linia frontului", a afirmat el.

Dar în cercurile de specialitate această ideea a provocat şi critici. Unii îl acuză pe Macron şi pe susţinătorii săi că au dat de gol faliile din politica europeană.

Interdicţie de zbor parţială

Dacă vestul va trimite cu adevărat trupe în Ucraina aceasta ar însemna şi "mai multă apărare antiaeriană", pentru a le apăra, a mai declarat Matisek. În Germania unii politicieni şi experţi pledează pentru posibilitatea ca ţările NATO să poată intercepta de pe propriul teritoriu drone şi rachete ruseşti deasupra părţii de vest a Ucrainei.

La începutul lunii mai, deputaţi din Bundestag au manifestat deschidere faţă de această posibilitate, potrivit ediţiei de duminicale a ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ziarul i-a nominalizat pe Roderich Kiesewetter, deputat al formaţiunii de opoziţie CDU, dar şi pe deputaţii Markus Faber (FDP) şi pe ecologiştii Agnieszka Brugger şi Anton Hofreiter, care fac parte din partidele aflate la putere. Este vorba de o propunere făcută de expertul Conferinţei de Securitate de la München Nico Lange. Acesta a propus ca în vestul Ucrainei cerul să fie apărat pe o adâncime de până la 70 de kilometri din ţări cum ar fi Polonia.

Aceasta ar însemna de facto instituirea unei interdicţii de zbor limitate. Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat împotriva oricărei participări a NATO şi a criticat astfel de idei. Scholz solicită de câteva săptămâni trimiterea unor sisteme antiaeriene noi în Ucraina. Germania a expediat recent două astfel de sisteme suplimentare, unul de tip Patriot, celălat de tip IRIS-T.

Matisek a declarat că are înţelegere pentru reţinerile Germaniei faţă de Rusia, din motive istorice. El apreciază însă că riscul unei escaladări este acceptabil. Dacă misiunile vestului vor rămâne limitate şi rachetele şi dronele ruseşti vor fi doborâte doar deasupra Ucrainei şi nu deasupra Rusiei şi aliatului ei Belarus, aceasta ar fi "aproape o misiune umanitară", a apreciat Matisek.

Dar nu toţi văd lucrurile astfel. O zonă de interdicţie de zbor limitată ar fi foarte dificil de impus, susţin observatori din vest. Până în prezent niciun şef de stat al unei ţări NATO nu a solicitat aşa ceva. Iar Moscova ameninţă că soldaţii din vest aflaţi în Ucraina vor deveni ţinte ale armatei ruse. Rusia şi-a motivat de altfel recentul exerciţiu cu arme atomice tactice prin faptul că unele ţări din vest ar putea trimite trupe în Ucraina şi ar putea permite Kievului să atace teritoriul Rusiei cu armele lor.