Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat o restructurare cuprinzătoare a guvernului încă de la începutul acestui an. Aceasta a avut însă loc abia la începutul lunii septembrie, când o serie de miniștri și vicepemieri au început brusc să-și depună demisiile, unul câte unul. A doua zi, alții au fost demiși de parlamentul ucrainean, Rada Supremă. Pe 5 septembrie, parlamentarii i-au demis pe ministrul de externe Dmitro Kuleba și pe viceprim-ministra responsabilă de reintegrarea teritoriilor ocupate, Irina Vereșciuk, după care au votat numirea unor noi miniștri.

"Va trebui să implementăm zeci de sarcini foarte specifice. Toată lumea din poziția sa trebuie să ofere anumite rezultate în toamnă", a transmis președintele Zelenski, într-un discurs video difuzat în aceeași zi. Printre altele, șeful statului se bazează pe investiții sporite ale partenerilor din industria de apărare ucraineană și pe pregătirea mai activă a viitorului acord de aderare la UE.

Posturi noi pentru personaje vechi

În noul cabinet de la Kiev aproape că nu se găsesc, însă, fețe noi. Pare mai degrabă un fel de schimb de personal între aparatul instituției prezidențiale și cabinetul de miniștri. De exemplu, Irina Vereșciuk deține acum, după îndepărtarea din executiv, funcția de șef adjunct al biroului lui Zelenski. Fostul ocupant al acestei poziții, Andri Sibiha, a fost numit șef al diplomației. Alți doi adjuncți ai biroului prezidențial, Oleksi Kuleba și Mikola Tocitski, au trecut, de asemenea, la guvern - primul a fost numit vicepremier pentru Reconstrucția Ucrainei și ministru al Dezvoltării Municipale și Teritoriale, al doilea a primit portofoliul Culturii și Comunicațiilor Strategice.

Experții văd această rotație a personalului ca o încercare de a reduce tensiunile din societate. ”Aceasta este strategia lui Zelenski, care își schimbă în mod constant fețele, astfel încât oamenii concediați să ia cu ei percepția publică negativă acumulată, iar succesorii să poată prelua rapid și continua munca predecesorilor.

Adesea acești ”nou veniți” provin din cercurile puterii, sunt foști miniștri sau apropiați ai preşedintelui. "Pentru societate, astfel de rotaţii sunt şi o soluție pentru a reduce nemulţumirile. În acelaşi timp, dau conducerii ţării senzaţia că are situaţia sub control", consideră Oleksandr Kraiev, de la organizația nonguvernamentală Consiliul pentru Politică Externă Prisma Ucraineană, într-o discuție cu DW.

Nimeni nu se aștepta la rapida îndepărtare a lui Kuleba

O surpriză pentru mulți a fost demisia ministrului de Externe Dmitro Kuleba și înlocuirea acestuia. Potrivit experților, de vină ar putea fi valul de indignare pe care șeful diplomației l-a declanșat în Polonia, la sfârșitul lunii august. La o discuție la Olsztyn, fostul ministru a vorbit, printre altele, despre operațiunea Vistula, în care ”mii de ucraineni au fost relocați din zone ucrainene în diverse alte locuri din Polonia”.

Zelenski l-ar fi putut interpreta drept un comportament politic ”toxic”, mai ales că, în unele cercuri de la Varșovia, cuvintele diplomatului au fost interpretate ca o revendicare a Kievului asupra unor teritorii poloneze. Ministerul de Externe ucrainean a respins această interpretare, subliniind că Dmitro Kuleba se referea la o crimă a Uniunii Sovietice și nu la revendicări teritoriale. Cu toate acestea, politologul de la Kiev Petro Olișiuk consideră că acest moment ar fi putut zdruncina încrederea președintelui în Kuleba, provocând decizia despărțirii de ministru.

"Nimeni nu se aștepta la o îndepărtare atât de rapidă a lui Kuleba. A existat o anumită tensiune în relațiile cu Polonia recent. Dar poate că această decizie a fost luată cu un efect cumulativ", punctează Olișiuk, care nu exclude că fostul șef al diplomației să fi fost concediat din cauza independenței sale excesive în relațiile cu partenerii occidentali, situație criticată în aparatul prezidențial.

Potrivit analiștilor, acesta ar fi și un motiv probabil pentru demiterea lui Oleksandr Kubrakov, fost viceprim-ministru pentru reconstrucția Ucrainei și ministru pentru dezvoltarea municipală, teritorială și infrastructură. Concedierea lui Volodimir Kudrițki, președintele companiei de stat Ukrenergo, poate să fi avut cauze similare.

Urmează premierul Șmîhal?

De ce a fost însă demisă doar o jumătate din guvernul condus de premierul Denis Șmîhal și nu întregul cabinet? Experții sunt de acord că, deși Zelenski este nemulțumit de performanțele premierului, acesta nu va fi înlăturat în viitorul apropiat. Pentru aceasta ar trebui să demisioneze toți miniștrii, alături de șeful Executivului. Procesul de aprobare a unui nou prim-ministru este, însă, unul de durată.

Fracțiunii ”Sluha narodu” (”Slujitorul Poporului”, partidul care a aparținut președintelui Zelenski) ”îi este din ce în ce mai greu să acumuleze voturi pentru inițiative și legi în parlament. Și președintele are nevoie de ele. De aceea nu a fost înlocuit șeful guvernului ci doar 50 la sută din guvernul acestuia. Este mai sigur și mai eficient”, remarcă analistul politic Ihor Reiterovici. În opinia acestuia, Zelenski ar aștepta iarna pentru a-l demite pe prim-ministru.

Pe fondul daunelor semnificative aduse sistemului energetic ucrainean, cauzate de atacurile cu rachete și drone rusești, va fi un sezon rece extrem de dificil, care, anticipează Reiterovici, va duce la primăvară la demiterea completă a guvernul lui Șmîhal - adică după ce executivul ”a atras nemulțumirile oamenilor pentru iarna grea”.