Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le ceruse aliaților săi să îi furnizeze, în număr cât mai mare, avioane de luptă F-16 în această vară. Aceasta în condițiile în care țara sa, atacată de Rusia, ar avea nevoie de cel puțin 128 de avioane de luptă, după cum a subliniat liderul ucrainean în timpul unui discurs la Fundația Ronald Reagan din Washington. Rusia, a mai spus el, poate folosi chiar și 300 de avioane pe zi pentru a ataca Ucraina.

El a apelat la o comparație inedită pentru a justifica așteptarea unei decizii favorabile din partea partenerilor: "Noi suntem într-o permanentă așteptare. La fel ca mama, care mă aștepta după școală, iar eu găseam mereu un motiv să ajung mai târziu. Cam la fel este și acum, dar situația este mai serioasă”. 

Deși pregătirea piloților ucraineni și a echipajelor de la sol pentru acest tip de aeronave a început de luni de zile, avioanele – al căror scop primordial este să împiedice aparatele de zbor rusești să lanseze nestingherite bombe - nu au ajuns încă în Ucraina. În încercarea de a se opune invaziei rusești, lansată în urmă cu aproape doi ani și jumătate, Ucraina depinde de livrările de arme străine. Potrivit experților, Kievul dispune în prezent doar de câteva zeci de avioane de luptă MiG-29, Su-24, Su25 și Su-27 de tip sovietic.

Cancelarul Scholz menține promisiunea unui ajutor suplimentar pentru Ucraina

Cancelarul german Olaf Scholz a descris drept "un pas important" sprijinul acordat până în prezent Ucrainei prin furnizarea de sisteme de apărare aeriană. Oficialul federal a avansat însă perspectiva unor sisteme suplimentare pentru țara atacată de Rusia. "Consider că acest proces nu este complet", a declarat Scholz înaintea unei întâlniri cu președintele ucrainean Zelenski la Washington. 

Afirmațiile vin în condițiile în care, în debutul reuniunii NATO de miercuri, SUA, Germania și alți aliați au promis Ucrainei cinci sisteme de apărare împotriva atacurilor aeriene rusești. Ucraina solicitase șapte sisteme suplimentare în aprilie, astfel încât nevoia nu este încă acoperită.

Germania, care a livrat deja trei sisteme Patriot, încurajează alte state NATO să îi urmeze exemplul. "Republica Federală a făcut un mare pas pentru a încuraja alte țări să înțeleagă că acest lucru este necesar. Fapt este că dacă Germania nu deschidea calea, acest pas nu ar fi fost făcut acum", a spus cancelarul. 

Anunțul României

La scurtă vreme după ce Rusia a lansat atacuri aeriene puternice asupra Kievului, inclusiv asupra unui spital pentru copii, provocând indignarea țărilor occidentale, mai multe țări NATO, între care Germania, România, Țările de Jos și Italia, au anunțat într-o declarație comună că vor să furnizeze "sisteme strategice de apărare aeriană suplimentare", inclusiv baterii Patriot suplimentare. 

Potrivit unor surse guvernamentale germane, contribuția Germaniei se referă la unul dintre cele trei sisteme Patriot care au fost deja livrate. România și Țările de Jos își anunțaseră și ele anterior contribuțiile.

Statele Unite, care livraseră deja un sistem Patriot, mai trimit acum o astfel de unitate la Kiev. Sistemul de rachete de apărare aeriană Patriot este unul dintre cele mai moderne din lume, fiind folosit pentru a combate avioanele inamice, rachetele balistice și rachetele de croazieră. 

Anterior, în cuvântarea rostită în deschiderea summitului aniversar al NATO, președintele american Joe Biden a menţionat România de două ori, afirmând că va fi una dintre ţările care vor contribui la apărarea antiaeriană a Ucrainei şi că se numără printre statele în care alianţa îşi întăreşte prezenţa cu un grup de luptă. 

Liderul de la Casa Albă a precizat că agresiunea Rusiei în Ucraina a determinat alianţa să își consolideze flancul estic, între altele prin trimiterea a patru grupuri de luptă suplimentare în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia.

Ucraina, de neoprit în drumul ei spre alianță

În textul declarației finale a summitului NATO de la Washington, Alianța subliniază că Ucraina nu mai poate fi oprită în drumul său spre integrare în structurile sale. Calea către aderare la NATO este descrisă drept "ireversibilă". 

În același timp, textul subliniază o dată în plus că o invitație oficială de aderare poate fi emisă numai după acordul tuturor aliaților și când toate condițiile de admitere au fost îndeplinite. Acestea includ reforme în domeniile economiei și sectorului de securitate.

Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat că declarația celor 32 de țări membre NATO "oferă Ucrainei nivelul de claritate de care are nevoie pentru a ști pe ce se bazează”. De aceea, a explicat el, declarația este un mare succes și un semn de unitate. 

vd / ak (ag)