Unii profesori folosesc însă metode ascunse pentru a sfida restricțiile.

Părinții și profesorii din zonele ocupate de ruși ale Ucrainei se confruntă cu intimidări și amenințări dacă refuză noua politică educațională impusă de Moscova. Puterea politică supusă Kremlinului îi obligă pe profesori să predea în limba rusă și conform unei programe ruse, după noi manuale, inclusiv de istorie, care includ justificări ale războiului.

Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Câteva luni mai târziu, în septembrie, Moscova a anunțat că anexează patru regiuni ucrainene — Zaporojie, Herson, Doneţk și Lugansk — în ciuda faptului că deține controlul doar asupra unor părți din aceste teritorii.

Invazia a perturbat educația pentru mii de elevi. Iar școlile din estul Ucrainei au devenit, între timp, un alt câmp de luptă, prin care Rusia încearcă să cucerească inimile și mințile celor mici. ”Dimineața, copilul meu merge la școală, unde suntem forțați să le vorbim elevilor noștri în limba rusă și să îi învățăm după manuale rusești”, a povestit pentru DW o profesoară ucraineană dintr-o zonă ocupată, care este și mama unui tânăr elev. ”Seara facem lecții online în ucraineană și îi învățăm despre lucrurile noastre”, a adăugat ea.

Problemele legate de limba rusă și ucraineană, istorie și identitate au fost în centrul conflictului chiar înainte de invazie. Milioane de cetățeni ucraineni vorbesc limba rusă ca primă limbă. În urma mișcării de protest Euromaidan din 2014, Kievul a adoptat legi care impun o utilizare mai largă a limbii ucrainene în viața publică, inclusiv în școli, la televizor și în serviciile din sectorul public. Moscova a acuzat guvernul ucrainean că discriminează minoritatea rusofonă.

”Copiii pur și simplu nu înțeleg”

Izbucnirea războiului în 2022 a determinat închiderea multor școli. Copiii au urmat timp de aproape un an cursuri online, bazate pe o programă ucraineană. În august 2023, însă, soldații ruși i-au forțat pe profesori, sub amenințarea armei, să înceapă să predea în limba rusă, din manualele rusești și conform normelor educaționale stabilite de Moscova.

"Niciunul dintre copiii din satul nostru nu vorbește rusă. Copiii pur și simplu nu înțeleg rusa, mai ales în clasele primare. De aceea predăm acolo ca o formalitate, iar seara, acasă, predăm în ucraineană, dar numai când funcționează internetul. Foarte des, însă, este prea slab pentru a preda online sau cade complet”, afirmă profesoara ucraineancă din teritoriile ocupate de ruși, care a dorit să nu îi fie dezvăluită identitatea.

Educația ca ”mașină de propagandă”

Într-un raport prezentat în decembrie 2023, Amnesty International acuză Rusia că a transformat ”educația într-o mașinărie de propagandă pentru îndoctrinarea copiilor” și că încearcă să ”eradicheze cultura, moștenirea și identitatea ucrainene”. Conform Annei Wright, de la organizația amintită, ”în teritoriile ocupate de ruși, intimidarea și constrângerea sunt o realitate zilnică pentru familii, copii și personalul didactic. Nimeni nu este în siguranță în campania nesfârșită de teroare a Rusiei”.

Moscova controlează în prezent mai puțin de 18% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea, anexată în 2014, potrivit estimărilor Institutului pentru Studiul Războiului din SUA. Amnesty International citează Ministerul ucrainean al Educației care spune că 918 unități de învățământ pentru copii cu vârsta între 6 și 17 ani se aflau în zonele ocupate începând din decembrie 2022.

Tactici de gherilă educațională

Sfidând riscul represaliilor din partea ocupanților ruși, unii profesori, elevi și părinți au început să ”sape gropi în grădinile lor pentru a ascunde laptopurile și telefoanele mobile sau să se instaleze în poduri și magazii vechi unde pot prinde semnal de internet” pentru lecțiile online de ucraineană, potrivit raportului difuzat de organizația specializată în monitorizarea respectării drepturilor omului.

Se vorbeşte și despre o bibliotecară care a desfășurat întâlniri secrete cu elevii pentru a le oferi cărți fără să fie prinși de patrulele militare rusești care fac frecvente descinderi arbitrare în satul lor.

Astfel de incursiuni militare din partea trupelor de ocupație fac parte dintr-un model mai larg de intimidare. Oficialii ruși folosesc, de asemenea, amenințări că îi vor lua pe copii și îi vor duce departe de părinți, pentru a se asigura că aceștia se adaptează la viața în societatea rusă. Amenințarea nu este fără acoperire: în Ucraina sfâșiată de război, mii de copii ar fi fost deja deportați forțat în Rusia și Belarus.

O mamă care a refuzat să-și trimită copilul de 15 ani la școală a spus că s-a confruntat ulterior cu bărbați în uniforme rusești, care i-au spus că fiul ei va fi dus ”la un orfelinat din Rusia”, dacă nu începe să meargă la cursuri. Băiatul s-a întors la școală și a găsit-o ”împodobită cu simboluri ale statului rus, în timp ce personal înarmat era staționat la ușă și în interiorul clădirii”, potrivit raportului Amnesty.

O generație de copii pierdută de Ucraina

Activista Violeta Artemciuk a explicat pentru DW că toate site-urile care oferă lecții online în Ucraina au fost blocate și pot fi accesate doar folosind VPN (o conexiune securizată la internet care permite ocolirea limitelor impuse rețelei locale; metoda este folosită în special pentru a evita restricțiile instituite de regimurile politice nedemocratice).

”Ocupanții verifică toate dispozitivele copiilor și ale părinților pentru a-i găsi pe cei care încă studiază în școlile ucrainene”, a precizat Artmeciuk, care conduce organizația nonguvernamentală Donbass-SOS, angajată în ajutorarea civililor din zonele ocupate. De asemenea, părinților li se promit beneficii precum ”extracurriculare gratuite, de exemplu bilete la piscină”, dacă aleg să solicite pașapoarte rusești.

Valentina Potapova este născută în Crimeea și coordonează ONG-ul ucrainean Almenda. Potapova militează pe lângă autoritățile ucrainene în vederea creării unei școli online dedicate în mod explicit copiilor din teritoriile ocupate. O astfel de școală le-ar permite să studieze în special limba ucraineană, istoria și dreptul.

Sugestia nu este nouă. Solicitarea a fost lansată încă de la ocuparea Crimeei în 2014 și de la crearea acelor guverne ilegale pro-ruse din Donețk și Lugansk. Cu toate acestea, întrucât Kievul nu a implementat niciodată acest plan de acțiune, Ucraina a pierdut o întreagă generație de copii în ultimul deceniu, a conchis Potapova, într-o discuție cu DW.