Cancelarul federal Friedrich Merz nu crede că negocierile ruso-ucrainene pot fi deblocate săptămâna aceasta, așa cum își dorește președintele american Donald Trump. ”Este un proces anevoios, în această săptămână cel mult vor fi făcuți pași mărunți”, a spus Merz, într-un discurs susținut în capitala angoleză Luanda, unde participă la summitul UE-Africa.

Statele Unite au acceptat să discute, însă, pe baza unui plan de pace puternic modificat de europeni, a adăugat Merz, care a vorbit și despre un ”moment al destinului” pentru Europa, obligată să protejeze permanent interesele Ucrainei. Kievul are nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate, a mai precizat cancelarul.

”Ucraina trebuie să se poată apăra în mod eficient împotriva agresiunilor și în viitor (...) Acest document a fost acum modificat în părțile esențiale, este în prezent armonizat și apoi va reprezenta poziția comună a americanilor, a europenilor și a Ucrainei (...) Mișcarea decisivă trebuie să vină acum din partea Rusiei. Atâta timp cât această mișcare nu devine vizibilă, nu există niciun proces. Iar dacă nu există proces, nu există pace”, a punctat Merz, la finalul unei videoconferințe cu omologii europeni. Europenii sunt foarte determinați iar Ucraina nu trebuie forțată să accepte concesii teritoriale unilaterale, a conchis cancelarul.

Zelenski: ”Agresorul trebuie să plătească integral”

”Granițele nu pot fi schimbate prin forță, criminalii de război nu trebuie să scape de justiție, agresorul trebuie să plătească integral pentru războiul pe care l-a început”, declarase, anterior, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-o intervenție video în fața summitului parlamentar al Platformei Crimeea, desfășurat în Suedia.

Kievul va continua să lucreze cu partenerii săi pentru a găsi compromisuri privind propunerile de pace ale SUA care să întărească țara, nu să o slăbească. Este esențială utilizarea activelor rusești înghețate, a precizat liderul ucrainean. Uniunea Europeană este divizată în privința folosirii acestor active pentru finanțarea Ucrainei. Belgia, care deține cea mai mare parte dintre ele, are rețineri de natură juridică legate de o astfel de măsură.

UE, în căutarea unei ”poziții coordonate și unitare”

Declarațiile lui Zelenski vin la câteva ore după negocierile purtate la Geneva de reprezentanții Ucrainei cu cei ai Statelor Unite și Uniunii Europene pe marginea planului american de pace făcut public săptămâna trecută. Propunerea, amendată la consultările din Elveția, reprezintă și motivul pentru care președintele Consiliului European, Antonio Costa, a convocat pentru astăzi, reuniunea informală online a celor 27 de șefi de stat și de guvern din UE.

Videoconferința europeană, la care a participat și președintele României Nicușor Dan, a fost precedată de o discuție între Costa și Zelenski. O ”poziție unită și coordonată a UE” este esențială pentru rezultate care să ducă la încheierea invaziei Rusiei în Ucraina, a comentat Costa, pe rețeaua X. Există acum ”o bază solidă pentru a merge înainte”, este de părere președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. ”Numai Ucraina, ca stat suveran, poate lua decizii cu privire la forțele sale armate. Alegerea destinului lor se află în propriile lor mâini”.

Președintele Dan a vorbit despre ”legătura directă între securitatea Ucrainei și cea a Republicii Moldova și a întregii regiuni”, punctând că discuțiile de pace ”trebuie să țină cont de acest aspect”.

Mesaj optimist de la Casa Albă

În timpul summitului virtual european, la Washington, președintele american Donald Trump a postat, pe propria rețea de socializare, un mesaj despre negocierile ruso-ucrainene. ”Ceva bun ar putea să se întâmple”, a scris șeful Case Albe. De altfel, președintele ucrainean ar putea ajunge, săptămâna aceasta, la Washington.

Mult mai moderat, la fel ca Friedrich Merz, purtătorul de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a menționat ”unele chestiuni nerezolvate” care vor fi discutate în săptămânile următoare.

Mâine (marți, 25 noiembrie 2025) se va reuni ”Coaliția celor dispuși”, grup de țări care, în jurul Franței și Marii Britanii, își propun să sprijine Ucraina și să sporească presiunea asupra Rusiei. ”Este esențial ca agresorul, Rusia, să plătească pentru distrugerile pe care le-a provocat”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, care a făcut anunțul discuțiilor de mâine.

Ce ajustări au făcut europenii

Deși mai este mult de lucru până la un acord, intervenția europenilor a ”produs progrese constructive” în negocieri, a subliniat Pinho.

Planul alternativ redactat de aliații europeni ai Kievului, al cărui text a fost obținut de agențiile de presă și pentru care însă nu există încă vreo reacție de la secretarul american de Stat Marco Rubio, prevede o limită a forțelor armate ucrainene la 800.000 de militari în timp de pace, aderarea țării la NATO în funcție de consensul aliaților (care, în prezent, nu există) și garanții americane și aliate asemănătoare articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, fără staționarea permanentă de trupe NATO în Ucraina.

Kievul, mai prevede documentul, nu va recurge la soluții militare pentru a-și recupera teritoriul ocupat cu forța de Rusia, ci va urma calea negocierilor. SUA, Ucraina, Rusia și europenii vor monitoriza aplicarea acordului.

Rusia discută, dar nu are detalii oficiale

Deocamdată, singurul mesaj de la Moscova transmite că Rusia ar dori o rezolvare diplomatică. A spus-o chiar președintele Vladimir Putin, după ce a discutat la telefon cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan. Rusia, însă, nu ar fi fost pusă la curent cu rezultatul discuțiilor de la Geneva, din weekend, a precizat anterior purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ”Nu am primit nicio informație”.

Președinția rusă ar ști doar din presă că au fost aduse ”ajustări” planului american de a pune capăt conflictului din Ucraina, inițiativă pe care, de altfel, Moscova a salutat-o. ”Urmărim cu atenție știrile din mass-media care au venit din Geneva în ultimele zile”, a declarat Peskov. Vestul a criticat acel document inițial, acuzând prea multe elemente care favorizau cererile agresorului, Rusia.

Wadephul: ”Succes decisiv”

Discuțiile de la Geneva au fost un ”succes decisiv”, din perspectiva statelor europene, a apreciat ministrul german de Externe Johann Wadephul.

”Toate chestiunile care privesc Europa, inclusiv cele care privesc NATO, au fost eliminate”, a punctat șeful diplomației federale, la postul public de radio Deutschlandfunk. ”Nicio înțelegere nu trebuie făcută peste capul europenilor și al ucrainenilor”, a completat oficialul german.

Ungaria, necondiționat pentru planul SUA

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjártó, îndemnase țările europene să accepte propunerea susținută de SUA, pe care a numit-o ”o șansă majoră de a pune capăt războiului din Ucraina”. Diplomatul-șef de la Budapesta a acuzat țările din Europa Occidentală, fără a numi în mod special vreuna, că împiedică adoptarea planului: ”Unii lideri din Europa Occidentală încearcă să îl blocheze”, deși ”fiecare politician european are datoria de a sprijini acest plan pe deplin și necondiționat”.

Liderul Ungariei, premierul Viktor Orbán, este un aliat al președintelui american Donald Trump, iar Budapesta a obținut o scutire de la sancțiunile secundare americane privind achiziția de petrol rusesc. Orbán are și relații amicale cu șeful Kremlinului, Putin.

Petr Pavel, comparație cu 1938

Printre cei pe care Budapesta îi critică fără să-i numească se află, probabil, oficialii suedezi. Ministrul de Externe de la Stockholm, Maria Malmer Stenergard, a anunțat că țara sa nu va recunoaște anexarea Crimeei sau a oricărui alt teritoriu ucrainean de către Rusia. Președintele ceh Petr Pavel a făcut, la rândul lui, o analogie între textul planului american și trecutul țării sale: la Munchen 1938, marile puteri au acceptat ca Germania hitleristă să anexeze părți din ceea ce era atunci Cehoslovacia, fără ca guvernul de la Praga să participe la negocieri.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a salutat progresele anunțate după negocierile de la Geneva dar, a scris demnitarul de la Helsinki într-o postare pe X, ”există încă probleme majore care trebuie rezolvate”. „Orice decizie care intră în sfera de competență a UE sau a NATO va fi discutată și decisă de membrii UE și NATO pe o cale separată”, a adăugat Stubb, care a vorbit în cursul dimineții de astăzi cu președintele ucrainean Zelenski.