În principiu, statutul de protecție pentru ucraineni ar trebui menținut, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, după reuniunea miniștrilor de interne din țările Uniunii Europene, desfășurată la Luxemburg. Totuși, acest statut ar putea fi condiționat de noi reguli. 

Din martie 2022, persoanele nevoite să părăsească Ucraina din cauza războiului de agresiune al Rusiei beneficiază în UE de protecție temporară. Acest statut, acordat prin proceduri relativ simplificate, este valabil până la începutul lunii martie 2027 și urmează să fie prelungit la timp. Diferența față de procedura de azil constă în faptul că nu există o examinare individuală a fiecărui caz, iar protecția este temporară.

Propunerea de prelungire trebuie elaborată de Comisia Europeană. Cei 27 de miniștri de Interne au discutat deja ca bărbații ucraineni cu vârste între 23 și 60 de ani, supuși obligației militare, să fie excluși doar în viitor de la acest statut de protecție temporară. Altfel spus, măsura s-ar aplica doar bărbaților care intră de acum înainte în UE, nu și retroactiv. Acesta este și lucrul pe care și l-ar dori Ucraina, a declarat comisarul Brunner.

Potrivit datelor Oficiului European de Statistică, Eurostat, la 31 martie se refugiaseră în Uniunea Europeană 4,33 milioane de cetățeni ucraineni care beneficiau de acest statut special de protecție. Dintre aceștia, aproape 1,3 milioane de persoane (29,4% din totalul UE) erau în Germania, în Polonia puțin peste 950.000 de persoane (22,2%), iar în Cehia aproape 380.000 de persoane (8,8%). Ceva mai mult de un sfert dintre beneficiari sunt bărbați ucraineni adulți.

Mai multe propuneri pe masă

Printre opțiunile analizate se află excluderea de la protecție doar a persoanelor provenite din anumite regiuni ale Ucrainei, a spus Brunner. Înainte de a lua o decizie, Comisia dorește să consulte însă statele membre care găzduiesc un număr mare de refugiați ucraineni, precum Polonia, Cehia, Germania, Austria și țările baltice.

După reuniune, Brunner nu a dorit să precizeze ce abordare va urma Comisia Europeană. De asemenea, a subliniat că va exista și un schimb de opinii cu Ucraina pe această temă.

Germania și Austria doresc o schimbare

Pozițiile statelor membre se conturau deja înaintea reuniunii. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, s-a pronunțat în favoarea excluderii bărbaților aflați la vârsta serviciului militar de la statutul de protecție. Totuși, a precizat politicianul creștin-social, cei afectați ar putea în continuare să depună o cerere de azil.

Și ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat că este “foarte ferm” în favoarea încetării protecției automate pentru bărbații apți de serviciu militar.

Mai sceptic s-a arătat ministrul estonian de interne, Igor Taro. Acesta a afirmat că cea mai bună soluție ar fi prelungirea Directivei privind protecția temporară în forma actuală, fără excepții, și s-a pronunțat pentru consultări suplimentare cu Ucraina.

De ce dezbate UE acest subiect acum?

Pe de o parte, prelungirea statutului de protecție trebuie oricum discutată, a subliniat Dobrindt. Pe de altă parte, “în ultimele luni a crescut și numărul persoanelor aflate la vârsta serviciului militar care sosesc” în Uniunea Europeană.

Bărbații ucraineni cu vârste între 23 și 60 de ani au, teoretic, interdicție de a părăsi țara. Deși sunt supuși obligațiilor militare de la 18 ani, ei pot fi chemați efectiv sub arme pentru război doar după împlinirea vârstei de 25 de ani. Plecarea din țară a bărbaților cu vârste între 18 și 23 de ani este permisă din vara trecută, ceea ce a dus temporar la o creștere a numărului celor care au ieșit din Ucraina.

Discuția nu este cu totul nouă. Cancelarul german Friedrich Merz a cerut deja în repetate rânduri ca Ucraina să nu permită plecarea tinerilor încorporabili, pentru ca aceștia să poată face serviciul militar în țară. Chiar în aprilie, în timpul vizitei sale la Berlin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că întoarcerea bărbaților aflați la vârsta serviciului militar este și în interesul forțelor armate ucrainene. În cele din urmă, a spus liderul de la Kiev, este vorba despre ”o chestiune de echitate”.

Dacă Uniunea Europeană va introduce noi condiții care să afecteze drepturile bărbaților ucraineni, se va decide în câteva luni. Comisia intenționează să prezinte propunerea sa în săptămânile următoare. Ulterior, aceasta va trebui aprobată de o majoritate calificată a statelor membre.