"Pe 26 mai se va decide soarta acestui continent", spunea șeful grupului parlamentar al creștin-democraților din legislativul european, Manfred Weber, în ultima săptămână de ședință în plen dinaintea alegerilor.

Nu doar Weber, care este de altfel principalul candidat al conservatorilor, ci și mulți alți politicieni reprezentanți ai întregului spectru politic au calificat scrutinul ca fiind "decisiv pentru destinul" Europei. Pentru creștin-democratul care aspiră la funcția de președinte al Comisiei Europene, votul de la sfârșitul lunii mai va tranșa și confruntarea dintre pro-europeni și naționaliști. "Această Europă în care trăim astăzi este o Europă bună. Nu ne lăsăm afectați de naționaliști", mai spunea Manfred Weber. Nicicând nu au existat atât de mulți populiști de dreapta și euro-sceptici precum la aceste alegeri. Sondajele îi creditează pe aceștia cu cel puțin 20 la sută din totalul mandatelor din Parlamentul European.

Europa lui Orban sau Europa lui Macron?

Pentru premierul naționalist-conservator al Ungariei, Viktor Orban, contează lupta dintre democrația iliberală, pe care o reprezintă, și democrații liberali. Aceștia din urmă doresc să "schimbe" populația Europei și, prin atragerea migranților, să "islamizeze" continentul, susține premierul ungar, care s-a aliat cu dreapta germană, franceză, daneză și italiană. "Trebuie să înțelegem că Europa se află la o răscruce istorică", declara Orban în discursul rostit de ziua națională a Ungariei. Cei care îi primesc cu bucurie pe migranții și pe refugiații ilegali "creează națiuni cu rase amestecate. În asemenea țări, tradițiile istorice nu își mai au locul și apare o nouă ordine mondială".

Adversarul favorit al populiștilor de dreapta precum Viktor Orban sau ministrul de interne italian Matteo Salvini sau șeful formațiunii austriece FPÖ, Hans Christian Strache, este președintele francez Emmanuel Macron. El a declarat război "democrației illiberale", solicită o "renaștere" a Europei, solidaritate și empatie. Și pentru Emmanuel Macron, care propune mari reforme, scrutinul este decisiv pentru destinul continentului. "Cea mai importantă luptă în această campanie constă în confruntările dintre cei care cred în Europa și cei care nu cred în ea", spunea președintele francez cu patru săptămâni înaintea votului, într-o întâlnire electorală a partidului său, la Paris.

Nu doar migrație

Locuri de muncă, migrație, protecția climei, politica comercială și un mai puternic rol al Europei în lume. Acestea sunt temele care vor preocupa Uniunea Europeană în următorii ani, susțin partidele pro-europene. Candidații de top - conservatorul german Manfred Weber și reprezentantul socialiștilor, olandezul Frans Timmermans - susțin teme asemănătoare. Ambii își doresc, de exemplu, un nou parteneriat cu Africa și susțin investițiile în țările de origine ale refugiaților. Pe de altă parte, populiștii de dreapta au o singură temă: izolare, baricadare și ținerea la distanță a migranților, după cum susține, de exemplu, șeful diplomației ungare Peter Szijjarto: "Cel mai important țel al nostru este o majoritate anti-migrație. Și Ungaria se va implica activ în acest sens."

Populiștii de dreapta le promit alegătorilor o cu totul altă Europă, în care statele naționaliste să-și recupereze drepturile chipurile pierdute și conducerea de la Bruxelles să fie înlăturată. Candidatul de top al socialiștilor, Frans Timmermans, actualmente vice-președinte al Comisiei Europene, califică aceste planuri drept bazaconii. "Nu vom preda puterea extremiștilor în Europa. Este un vot decisiv. Este alegerea voastră. Voi decideți, ce Europă vom avea în următorii cinci ani", declara Timmermans într-o dezbatere difuzată de televiziunea germană.

"UE are forță de rezistență"

Componența noului parlament îi va obliga pe conservatori, social-democrați, liberali și ecologiști să colaboreze într-o mare coaliție, consideră expertul pentru probleme europene Janis Emmanouilidis de la Institutul "European Policy Centre" din Bruxelles. UE nu va schimba însă brusc macazul imediat după alegeri, spune Emmanouilidis. "Nu vom asista la ocuparea cu forța a Uniunii Europene. Trebuie să fim critici, să observăm cu atenție, dar nu să exagerăm și nici să fim prea negativiști. UE a dovedit o mare forță de rezistență în ultimii ani. Situația se va menține și în viitor."

Important este ca noul parlament, care a supraviețuit crizei datoriilor și a migrației, să se înarmeze pentru noi crize economice sau în relațiile cu SUA, Rusia sau China. Și aici sunt așteptate mutări decisive, avertizează expertul: "Vor exista noi crize. Acum nu știm, dacă aceste crize se vor isca din vechile probleme sau dacă vor apărea noi provocări. Trebuie să fim pregătiți pentru a depăși furtunile."

După alegeri, UE trebuie să se concentreze mai ales pe dezvoltarea economică și echilibrarea diferențelor dintre nordul bogat și sudul mai sărac, spune cercetătorul în domeniul comunitar Karel Lannoo, de la "Centrul pentru Studii de Politică Europeană" din Bruxelles. Numai astfel se va putea soluționa cu adevărat problema populismului de dreapta, mai pregnantă în statele comunitare sărace. Karel Lanoo solicită "mai multă integrare". "Cel mai important este să consolidăm piața internă din Europa și să sporim comerțul exterior. În interior, ar trebui să analizăm mai intens politica energetică, economia digitală și sporirea libertății de mișcare pentru cetățenii comunitari. Pe plan extern rămân valabile atacurile la adresa liberului schimb, care s-au intețit odată cu venirea la putere a președintelui Trump. Este posibil să apară noi taxe vamale."

Savurați acest moment de democrație

Alegeri decisive, moment de răscruce, ultima șansă. Imaginile folosite pentru votul din 23-26 mai sunt uneori dramatice. Sigur, scrutinul este important, spune purtătorul Comisiei Europene, Margaritis Schinas, dar el îndeamnă și la cumpătare: "Sunt de ceva ani activ în politica europeană și nu îmi amintesc de vreun vot european în care să nu se fi declarat că 'Europa se află la răscruce.' Suntem mereu la răscruce și este bine așa.", declara Margaritis Schinas recent într-un interviu acordat "euronews". "Să nu ne îndreptăm prea dramatic spre alegerile europene. Este un moment de democrație europeană și ar trebui să îl savurăm oarecum."