Șefii de stat și de guverne din cele 27 de state membre ale UE încă nu reușiseră, lunea trecută, să ajungă la un acord cu privire la repartizarea celor patru funcții de conducere ale UE ca urmare a alegerilor europene. Însă nu acesta a fost obiectivul, a declarat Charles Michel, încă președinte al Consiliului UE. Este foarte probabil ca zarurile să fie aruncate mâine și poimâine la summitul european obișnuit de la Bruxelles.

Surse citate de presă spun că obținerea de către Ursula von der Leyen a unui nou mandat de cinci ani în fruntea Comisiei Europene este sigură – după ce negociatorii Partidului Popular European (PPE), ai social-democraților și ai iberalilor ar fi convenit marți asupra acestui punct. "Pachetul tripartit este unit", a declarat o sursă familiarizată cu discuțiile. PPE, care reprezintă cel mai mare grup parlamentar din noul Parlament European, a revendicat postul de președinte al puternicei Comisii Europene.

Cancelarul german Olaf Scholz nu a avut nicio urmă de îndoială că cele 27 de state membre ale UE o vor nominaliza pe von der Leyen și că aceasta va fi apoi aleasă de cele trei mari grupuri politice - creștin-democrații, social-democrații și liberalii. "Faptul că platforma politică care a adus-o pe președintă în Parlament are acum din nou majoritate va permite ajungerea la o soluție rapidă și rezonabilă", a declarat Olaf Scholz săptămâna trecută la Bruxelles.

Creștin-democrații (PPE) joacă un pic de poker

Cele trei grupuri politice din Parlamentul European au un total combinat de 406 eurodeputați. Majoritatea absolută în PE este de 361. Prin urmare, din punct de vedere matematic, von der Leyen nu are nevoie de voturile taberei populiste de dreapta ori chiar de cele ale extremei dreapte a cărei însemnătate este în creștere. Președinta Comisiei a lăsat deschisă varianta unei colaborări cu deputații naționaliști de dreapta în cazul aceștia ar fi pro-ucraineni și pro-europeni. Verzii, care au pierdut locuri în alegerile europene, ar putea și ei să voteze pentru von der Leyen. Votul este programat pentru 17 iulie la Strasbourg.

Încă de săptămâna trecută, cu prilejul summitului informal de pregătire a șefilor de stat și de guvern, s-a conturat ideea că președinția Consiliului European, adică a summitului, va fi deținută de fostul prim-ministru portughez Antonio Costa. Social-democratul va reprezenta țările sudice. Încă se discută dacă nu cumva acest post ar trebui ocupat de un politician conservator după doi ani și jumătate de mandat. Șefii de guvern creștin-democrați cer mai multă influență pentru familia lor politică, amintind că sunt marii câștigători ai alegerilor.

Prim-ministrul liberal al Estoniei, Kaja Kallas, urmează să devină noul reprezentant al UE pentru afaceri externe. Ea va conta ca reprezentant al statelor membre estice. Președinta creștin-democrată a Parlamentului, Roberta Metsola, ar putea rămâne în funcție pentru încă doi ani și jumătate și ar putea fi considerată un atu pentru statele mici din sud.

NATO face parte din pachetul de personal

Postul de secretar general al NATO și originile geografice ale candidaților fac parte și ele din echilibrul delicat dintre familiile politice din Parlament. Potrivit voinței țărilor membre NATO, acest post îi va reveni premierului olandez Mark Rutte. Liberal, la fel ca Kaja Kallas, Rutte ar satisface cererile nord-europenilor pentru un loc în caruselul puterii. Până joia trecută, doar România se mai opunea numirii lui Rutte. Președintele României, Klaus Iohannis, care dorea el însuși acest post, și-a retras până la urmă candidatura. Este posibil ca politicianul român să spere totuși la obținerea unui post în fruntea UE.

Franța vrea angajamente, nu posturi

Președintele francez Emmanuel Macron, care a propulsat-o pe Ursula von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei în urmă cu cinci ani, este acum ceva mai discret. Președinția Băncii Centrale Europene (BCE) la Frankfurt pe Main, asigurată de Christine Lagarde, al cărei mandat nu se va încheia înainte de 2027, satisface Franța. Cu toate acestea, Macron ar dori ca noua Comisie Europeană să se angajeze mai mult în favoarea unei datorii comune a UE și a unor norme financiare flexibile, în schimbul acceptării numirilor, după cum a relatat presa italiană.

Summitul european de joi și vineri nu va fi doar despre locuri de muncă, ci și despre conținut. Membrii UE vor oferi noii echipe de conducere un concept strategic care definește principalele obiective politice pentru următorii cinci ani. Securitatea și apărarea se vor afla în capul listei, în timp ce protecția climei va ocupa un loc secundar.

"Suntem încă în mijlocul unui război", a avertizat prim-ministrul danez Mette Fredriksen, vorbind despre agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. "Cred că von der Leyen a făcut o treabă bună. Avem nevoie de o decizie rapidă cu privire la tot ceea ce se întâmplă în lume în acest moment. Sunt încrezătoare că acest lucru va funcționa".

Italia vrea un super-comisar

Șefa guvernului italian de dreapta, Giorgia Meloni, spune că dorește să consolideze influența Italiei în cadrul UE, în condițiile în care ECR, familia sa de partide naționaliste de dreapta, a câștigat câteva locuri în plus în Parlamentul European, ajungând la 83. Însă Meloni rămâne prudentă în ceea ce privește problemele de personal. Deși niciun italian nu a fost propus pentru o funcție la nivel înalt, ea solicită o poziție importantă pentru țara sa în cadrul noii Comisii Europene – eventual un vicepreședinte al Comisiei, responsabil pentru afaceri economice, industriale și financiare.

Deși postul de președintele al Parlamentului face parte din pachetul negociat, el este ales singur de Parlamentul European, independent de summitul european și cu majoritate absolută.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.