După întrevederea cu comisarul european pentru politica de vecinatate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, președintele moldovean a scris pe Facebook că a „constatat cu satisfactie relansarea plenară a dialogului politic între Republica Moldova și UE, ceea ce oferă noi oportunități de a relua și avansa cooperarea noastră pe multiple dimensiuni - în special în scopul implementării Acordului de Asociere”. Nu a uitat însă și de retorica sa tradițională, menționând „necesitatea promovării unei politici externe echilibrate cu partenerii din Vest și Est pe baza statutului de neutralitate permanentă”.

Despre neutralitate Dodon a vorbit și la întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Președintele moldovean a reluat vechea sa teză despre necesitatea recunoașterii internaționale a statutului de neutralitate a Republicii Moldova. „Neutralitatea Republicii Moldova înseamnă neparticiparea în blocuri militare, inclusiv NATO. Reieșind din acest considerent, intenționăm să obținem recunoașterea la nivel internațional a statutului constituțional de neutralitate permanentă a țării noastre”, a menționat Igor Dodon.

La rândul său, Stoltenberg a menționat că i-a plăcut să audă, în timpul recentei întrevederi avute cu premierul moldovean, Maia Sandu, că Moldova dorește să continue cooperarea cu NATO. În ceea ce privește neutralitatea Moldovei, el a spus că NATO respectă în totalitate decizia Chișinăului de a nu adera la NATO, dar a precizat: „neutralitatea nu înseamnă izolare și nici aceea că nu am putea lucra împreună. NATO lucrează îndeaproape și cu alte țări neutre cum sunt Elveția și Austria”. Totodată, secretarul general al NATO i-a vorbit lui Dodon despre necesitatea combaterii corupției în Moldova și despre nevoia consolidării justiției.

Alianța cu Maia Sandu l-a influențat benefic

La Parlamentul European, președintele moldovean a dat asigurări că noua guvernare de la Chișinău va continua implementarea Acordului de Asociere cu UE şi a reformelor structurale, Moldova optând pentru intensificarea dialogului cu UE. Un mesaj diametral opus cu cel transmis de Igor Dodon, de exemplu, în ianuarie 2017, la Moscova, când a subliniat necesitatea anulării Acordului de Asociere cu UE, dacă socialiştii vor ajunge la guvernare: „Nu o dată m-am pronunţat împotriva semnării Acordului de Asociere. Eu consider că acest acord pentru Moldova nu a adus niciun avantaj. Am pierdut piaţa rusă şi cât nu ar fi de straniu, dar volumul nostru de exporturi în UE, de asemenea a scăzut. Deci, noi nu am primit nimic prin semnarea acestui acord. Eu nu exclud că după următoarele alegeri parlamentare... eu sper că Partidul Socialiştilor va obţine majoritate parlamentară şi acest acord va fi anulat”, spunea Dodon în 2017. În realitate, statisticile arătau o creștere substanțială a exporturilor moldovenești în UE și o prăbușire a exporturilor în Rusia și CSI.

La Bruxelles, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, i-a transmis președintelui Dodon că Republica Moldova are nevoie de progrese rapide în ceea ce privește reforma justiției, combaterea corupției și depolitizarea instituțiilor statului.

Moldova riscă să rămână fără gaze de la 1 ianuarie 2020

La întrevederea avută cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič, Igor Dodon a vorbit despre pericolul imposibilității aprovizionării cu gaze naturale a Moldovei de la 1 ianuarie 2020 în contextul disputei dintre Federaţia Rusă şi Ucraina - „Gazprom” fiind unicul furnizor de gaze pentru Moldova, iar Ucraina - singura cale de tranzit a gazului rusesc pentru Moldova. La 1 ianuarie 2020, contractul Ucrainei cu „Gazprom” privind tranzitarea gazelor prin Ucraina expiră, iar situaţia rămâne deocamdată incertă pentru toate părţile implicate. Pericolul este unul regional, deoarece prin Ucraina trec nu doar gazele destinate Moldovei, ci și pentru ţările balcanice. Sâmbătă, 7 septembrie, Igor Dodon se va întâlni din nou cu președintele rus, Vladimir Putin, pentru a discuta problema aprovizionării cu gaze a Moldovei, inclusiv prețul de achiziție pentru 2020.
În trei ani de mandat, președintele Igor Dodon a făcut peste 30 de vizite în Federația Rusă și doar două vizite de lucru la Bruxelles.

Potrivit ex-premierului moldovean Ion Sturza, Igor Dodon a luat plenar inițiativa în materie de politică externă, cu acordul prim-ministrului Maia Sandu, asocierea cu blocul ACUM (constituit de partidele pro-europene PAS și PPDA) fiind „un fel de bonitate, de care el se folosește abil”.

Joseph Daul: „Toți banii proveniți de la UE trebuie să fie îndreptați către cetățeni”

Actuala vizită a lui Igor Dodon la Bruxelles a coincis cu vizita la Chișinău a președintelui PPE (partidul cu cea mai mare reprezentativitate în Parlamentul European). La întrevederea avută cu premierul Maia Sandu, Joseph Daul a spus că UE va relua finanțările către Republica Moldova, dar banii vor veni pe proiecte concrete: „Veniți cu proiecte și veți primi finanțare. Toți banii trebuie să fie îndreptați către cetățeni”, a precizat Daul. Potrivit lui, reformarea justiției este prioritară acum pentru Moldova, pentru ca „toți cetățenii să fie egali în fața legii”.

El a salutat angajamentele guvernării de la Chișinău, menționând că deși reformele merg greu, după mai multe guvernări corupte, rezultatele sunt deja vizibile. „Niciun Guvern de succes nu poate corecta în 100 de zile ceea ce alții au distrus în ani de zile. (...) Înțeleg că cetățenii așteaptă mai multe și mai rapid. Dar societatea civilă trebuie să ajute acest Guvern”, a menționat Joseph Daul.