Considerentele de natură geostrategică, cum ar fi războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei și dorința Moscovei de a-și păstra sferele de influență, joacă un rol din ce în ce mai important înevoluția procesului de extindere a Uniunii Europene. ”Situația geopolitică tensionată face ca finalizarea reunificării continentului nostru sub valorile democrației și ale statului de drept să fie mai imperativă ca oricând”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la prezentarea raportului anual privind pregătirea candidaților la aderare.  

Noul raport face bilanțul procesului și exprimă recomandări privind pașii suplimentari necesari. Acestea urmează a fi transmise Consiliului European, reuniunea tuturor statelor membre.   

La conferința de presă de miercuri, 30 octombrie 2024, Înaltul Reprezentant al UE pentru diplomație, Josep Borrell, le-a transmis candidaților tranșant: ”Nu puteți să perpetuați pur și simplu relațiile cu Rusia sau să încercați să le continuați ca înainte și să vă așteptați să deveniți membri UE”.  

Când vine vorba de politică externă, unele țări, cum ar fi Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, chiar și Kosovo, sunt deja pe deplin în conformitate cu UE, a transmis Borrell, care și-a îndreptat apoi atenția către Georgia.  

Negocieri de aderare întrerupte cu Tbilisi  

Candidatura europeană a Georgiei a fost lansată în decembrie 2023. Procesul de aderare a fost, însă, efectiv înghețat între timp, din cauza unei legi controversate a ONG-urilor pe care autoritățile de la Tbilisi au adoptat-o ​​în primăvara acestui an. Normativul obligă toate organizațiile care primesc mai mult de 20% din fondurile lor din străinătate să se înregistreze ca așa-numiți ”agenți străini”.  

Cu doar câteva zile în urmă, partidul de guvernământ Visul Georgian a câștigat alegerile parlamentare cu un controversat scor de 54 la sută. În ochii electoratului, partidul reprezintă apropierea de Rusia și îndepărtarea de la aderarea la UE. Până acum, instituțiile comunitare au privit cu circumspecție rezultatul scrutinului legislativ și insistă pentru investigarea suplimentară a suspiciunilor de nereguli.  

La fel, și Borrell a vorbit, miercuri, despre ”nereguli grave”. Revitalizarea procesului de aderare este însă posibilă, a adăugat oficialul, dacă elita conducătoare de la Tbilisi are voința politică necesară. Pentru aceasta ar trebui abrogată legea ONG-urilor dar și o alta privind așa-numitele ”valori ale familiei”, emisă pentru a restricționa drepturile persoanelor LGBTQ+.   

Comisia Europeană a considerat însă nesatisfăcător și nivelul de îndeplinire a măsurilor recomandate de reformă iar instituțiile comunitare au mai criticat autoritățile georgiene și pentru dezinformări legate de valorile europene.  

Moldova și Ucraina: negocieri de fond promise pentru 2025   

Pe de altă parte, Comisia laudă, în esență, progresul reformelor demarate de Ucraina și Republica Moldova. În ambele cazuri este, însă, nevoie de eforturi suplimentare - Ucraina ar trebui să ia măsuri împotriva corupției din țară iar Republica Moldova să facă mai mult pentru a combate influența oligarhilor.  

Ambele candidate se află într-un ”proces de screening”, lansat în iunie 2024. Este vorba despre crearea unei imagini de ansamblu asupra legislației care va fi negociată ulterior. Executivul comunitar speră să poată începe negocierile de fond cât mai curând posibil în 2025, dacă, bineînțeles, toate condițiile vor fi la acel moment îndeplinite.  

Progrese la majoritatea țărilor din Balcanii de Vest  

Dintre cele șase țări din Balcanii de Vest, Muntenegru este în prezent în frunte când vine vorba de aderarea la UE. Podgorica se află acum în faza finală, de închidere a capitolelor deja negociate, a explicat comisarul pentru extindere Oliver Varhelyi, fără să precizeze o dată la care va fi întocmit acordul de aderare.   

Comisia a transmis Serbiei că așteaptă ca Belgradul să își adapteze politica externă la pozițiile europene, cum ar fi în cazul sancțiunilor împotriva Rusiei. Deși subliniază necesitatea normalizării relațiilor cu Kosovo, Bruxellesul pledează și pentru deschiderea unor capitole suplimentare de negociere.  

În cazul Kosovo, considerat potențial candidat la aderare, Comisia solicită în special consolidarea statului de drept și a administrației publice. 

UE și Albania negociază din octombrie aspecte de fond ale viitoarei aderări. Raportul privind extinderea îndeamnă țara să accelereze reformele relevante, dar recomandă și deschiderea capitolului de negociere dedicat politicii externe.  

Nici Macedonia de Nord, nici Bosnia-Herțegovina nu au ajuns în această fază a negocierilor de fond. Potrivit Comisiei, Skopje trebuie să aplice reforme suplimentare, în special în privința statului de drept și a sistemului juridic, precum și în lupta împotriva corupției. Și autoritățile tripartite de la Sarajevo trebuie, de asemenea, să implementeze recomandările UE înaintea următorilor pași formali pentru începerea negocierilor.  

Deși negocierile cu Turcia s-au oprit din 2018, a existat o anumită apropiere în ultima perioadă, contacte și consultări pe teme de interes comun, punctează raportul făcut public miercuri.