Două crize politice au impus organizarea unei întruniri extraordinare a miniștrilor de externe comunitari, în plină vacanță de vară, decizia aparținând șefului diplomației din UE Josep Borrell. Deși unii dintre oficiali se aflau în concediu, ei au reușit totuși să participe la video-conferința de vineri după-amiază pentru a discuta despre situaţia din Belarus şi despre cearta dintre Grecia, Cipru şi Turcia pe marginea exploatării rezervelor de gaz din estul Mării Mediterane.

Borrell se află în aceste momente acasă, în Spania, astfel încât, la sfârşitul întrunirii nu a avut loc nicio conferinţă de presă, ci s-a transmis doar o declaraţie scrisă. Actualul preşedinte al Consiliului European, ministrul german de externe, Heiko Maas, se află în concediu în Saarland. O legătură cu centrul de presă al UE de la Bruxelles nu a fost posibilă.

Se vor introduce sancţiuni

Înaintea întrunirii, Maas a explicat că trebuie sporită "presiunea asupra preşedintelui din Belarus Alexander Lukaşenko". UE speră să reuşească acest lucru prin ameninţarea aplicării unor sancţiuni, care să vizeze direct persoanele implicate în maltratarea demonstranţilor şi în manipularea alegerilor de duminica trecută. Sancţiunile s-ar putea îndrepta şi împotriva cercului restrâns al liderilor politici de la Minsk. Rămâne de văzut dacă şi preşedintele însuşi ar putea deveni ţinta acestor măsuri punitive.

Ministrul polonez de externe Jacek Czaputowicz a declarat după video-conferinţă că reprezentanţii Comisiei Europene au fost însărcinaţi cu întocmirea unei liste pe care o vor vota, în final, miniştrii de externe, urmând ca apoi sancţiunile să fie aplicate. Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen vrea să finalizeze lista cât mai rapid, chiar înaintea întrunirii ea anunţând că este în favoarea sancţiunilor. Ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, s-a referit chiar la "terorism de stat" în Belarus.

În umă cu patru ani, UE a anulat sancţiunile împotriva a 173 de persoane din aparatul de stat din Belarus, pentru că indentificase câteva puncte bune în deciziile guvernului de la Minsk. Până acum preşedintele funcţiona ca un fel de mediator între Rusia şi Ucraina. Discuţiile importante au avut loc în capitala Minsk, rezultatul fiind denumit "Procesul de la Minsk". În plus, mai există legături cu Belarus în programul de vecinătate al UE.

De acolo primesc subvenţii, chiar dacă nu foarte consistente. Belarus mai colaborează şi cu NATO în anumite sectoare. Dar se menţine embargoul referitor la armament impus de UE Belarusului.

"În semn de solidaritate"

Pentru acest sfârşit de săptămână sunt anunţate în continuare proteste în Belarus. Expertul pentru Europa Centrală, din cadrul German Marshall Fund, Jörg Forbrig, a declarat pentru DW că zilele lui Lukaşenko la conducerea ţării sunt numărate. Sancţiunile UE, care ar putea intra în vigoare de abia în câteva săptămâni, ar veni poate prea târziu pentru a mai avea vreun efect.

"Sancţiunile sunt un semn important de solidaritate cu populaţia, pentru a dovedi şi că tratamentul aplicat de guvern protestatarilor nu poate fi acceptat.", spune Jörg Forbrig. Pe de altă parte, sancţiunile au un rol şi în credibilitatea UE, în condiţiile în care Belarus calcă în picioare valorile europene. "UE trebuie să ofere mai mult, ca de exemplu un rol de mediator în negocieri şi ajutor umanitar pentru victimele violenţelor."

Vecinii direcţi ai Belarus, membrii ai UE, Polonia, Lituania şi Letonia insistă asupra repetării scrutinului, evident manipulat, cu participarea unor observatori internaţionali. Premierul ceh Andrej Babis a solicitat chiar organizarea unui summit extraordinar dedicat situaţiei din Belarus. Apelul nu a fost încă luat în considerare de preşedintele Consiliului European Louis Michel.

UE vrea să evite tensiunile în estul Mării Mediterane

A doua temă a întrunirii nu a vizat niciun fel de sancţiuni formale. Grecia şi Cipru sunt susţinute de UE în conflictul pe marginea dreptului de exploatare a gazului în estul Mării Mediterane. Autorităţile comunitare consideră că Turcia vrea să exploateze ilegal gaz în largul coastelor greceşti şi cipriote, dar deocamdată nu ameninţă cu niciun fel de sancţiuni. Ministrul turc de externe Mevlüt Cavusoglu i-a asigurat pe colegii lui din ţările comunitare că Ankara nu intenţionează să ajungă la o amplificare a conflictului. Dar, tot Cavusoglu a anunţat că şi Grecia trebuie să se comporte "raţional". Omologul lui grec Nikos Dendias a accentuat că ţara lui speră că nu va exista niciun conflict dacă "fiecare respectă raţiunea şi dreptul internaţional."

Cancelara Merkel mediază

Cancelara Angela Merkel a avut convorbiri telefonice cu Premierul Greciei Kyriakos Mitsotakis şi cu preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan pentru a linişti spiritele. Celor doi ea le-a solcitat să revină la dialog să să evite sporirea tensiunilor.

În estul Mării Mediterane se găseşte acum un vas de explorare turcesc, secondat de marina militară. Erdogan a anunţat că activitatea va continua până pe 23 august. Franţa a pornit acţiunile militare marine comune cu colegii greci în apropierea insulei Creta, pentru a intimida Turcia. Şeful diplomaţiei de la Ankara Cavusoglu a acuzat Franţa că se poartă ca un "gangster".