Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat  în ajunul întâlnirii cu reprezentanţi ai UE care a avut loc la Varna, în Bulgaria, că ţara sa doreşte în continuare să devină membru cu drepturi depline al UE. El a cerut UE să-şi onoreze în sfârşit promisiunea veche de decenii şi să permită avansarea negocierilor de aderare. Dar nu se ştie de ce, concomitent, un ziar apropiat al guvenului de la Ankara a ofensat-o o dată în plus pe cancelara germană Angela Merkel, comparând-o cu Hitler. Dacă această strategie dublă era menită să confere cererii lui Erdogan mai multă pregnanţă, ea a eşuat.

Sentimente amestecate, mesaje clare

Participanţii la reuniunea de la Varna au luat cina împreună. Oare ce fel de înţelegere ar fi fost posibilă între salate şi felul principal? Chiar şi gazda reuniunii, premierul bulgar Boiko Borissov, a recunoscut mai târziu în faţa presei că întâlnirea a fost una tensionată. El a recomandat însă concentrarea pe elementele comune şi nu pe disensiunile existente între UE şi guvernul de la Ankara.

Premierul bulgar a elogiat însă Turcia fiindcă a avut grijă să nu mai sosească refugiaţi la frontiera comună cu Bulgaria. Astfel, Ankara îşi onorează obligaţiile ce-i revin potrivit acordului privind refugiaţii. În privinţa celorlalte probleme existente, acestea trebuie rezolvate pas cu pas, a mai declarat Borissov.

Dar în seara cinei comune nu s-a putut realiza nicio apropiere între cele două părţi. Preşedintele Consiliului UE, Donald Tusk, a descris atmosfera ce a domnit în timpul întâlnirii în următorii termeni: "Sentimente amestecate, mesaje clare". Având statut de ţară candidată la UE, Turcia ar trebui să respecte standardele democratice, dar aici există carenţe. "Suntem îngrijoraţi fiindcă drepturile fundamentale şi statul de drept sunt în pericol", a spus Tusk.

Din lunga listă a plângerilor europene, oficialul UE a menţionat criza privind forajele de probă la zăcămintele de gaz din faţa Ciprului, pe care Ankara a ameninţat că le va împiedica cu ajutorul navelor de război. Tusk a menţionat de asemenea problema celor doi militari greci arestaţi în Turcia, de cetăţeni ai UE care sunt în continuare arestaţi în Turcia şi de jurnaliştii turci aflaţi în continuare în detenţie. Un alt motiv de îngrijorare este ofensiva armatei turce în regiunea siriană Afrin. Acolo numeroşi oameni sunt siliţi să se refugieze, agravând situaţia şi aşa explozivă. "Relaţiile noastre traversează vremuri dificile", a conchis Tusk.

Universul paralel al lui Erdogan

La rândul său, preşedintele Turciei s-a plâns de criticile aduse ţării sale. El a calificat ofensiva armatei în regiunea Afrin din Siria împotriva kurzilor drept "luptă împotriva terorismului". În context, el a afirmat că şi Statul Islamic, şi organizaţia kurdă PKK şi organizaţia kurdo-siriană YPG (aliată a occidentului care i-a şi livrat armament), sunt organizaţii teroriste. "UE ar trebui să înceteze să fie atât de exagerată cu criticile sale. Ar fi o greşeală ca Turcia să fie izolată din parteneriat", a declarat preşedintele. Să fie aceasta o ameninţare?

"Respectăm drepturile omului", a continuat Erdogan, care a dat asigurări că va continua acţiunile împotriva teroriştilor. În privinţa refugiaţilor din Afrin, aceştia se întorc deja la casele lor, după ce mii de "terorişti" de acolo au putut fi alungaţi.

Lista de revendicări a Turciei este cunoscută: liberalizarea regimului de acordare a vizei pentru ţările UE, avansarea procesului de constituire a uniunii vamale. Erdogan doreşte să depolitizeze aceasată temă şi să elimine problemele de ordin tehnic. Dar şi aici ţările UE sunt împotrivă. Ele nu vor să-l ajute pe preşedintele turc, care guvernează între timp ca un autocrat, să obţină noi succese economice.

Acordul pentru refugiaţi este funcţional

Singurul aspect al colaborării care funcţionează încă este acordul privindu-i pe refugiaţi, încheiat în 2015. În 2017 au fost înregistraţi în Europa doar 200.000 de solicitanţi de azil, care au sosit aproape exclusiv prin Libia. Turcia a închis aproape ermetic ruta spre Grecia.

Se pare însă că există pe undeva o contabilitate dublă la acest capitol. Preşedintele turc susţine că UE nu a plătit încă integral suma de trei miliarde de euro pe care a promis-o la data semnării acordului. Reprezentanţii UE, dimpotrivă, declară că a fost plătită întreaga sumă sau a fost luată în calcul pentru proiecte de ajutorare destinate refugiaţilor sirieni din Turcia. Numai o mică parte din sumă a mers direct în conturile guvernului de la Ankara. Şi asta deoarece, din perspectiva UE, există frâne birocratice şi cheltuieli netransparente.

Cu toate acestea, Comisia UE a aprobat între timp o a doua tranşă compusă din alte trei miliarde de euro în beneficiul refugiaţilor aflaţi în Turcia. Totuşi, statele membre ale UE caută să ajungă la un consens în privinţa modului de asigurare a acestei sume.

Acordul vizându-i pe refugiaţi este o pârghie în mâna preşedintelui Erdogan, care îi permite să supună periodic UE unor presiuni şi să pună la îndoială valorile şi moralitatea vestului. Cu toate acestea, el şi-a îndeplinit până acum obligaţiile asumate, în ciuda ameninţărilor proferate din timp în timp. 

Limbaj diplomatic, limbaj direct

Limbajul diplomatic este cu precădere specialitatea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. El i-a mulţumit preşedintelui Erdogan pentru succesul acordului pentru refugiaţi. Cifrele au scăzut cu 75 la sută, a spus Juncker, care s-a declarat "întristat" de raporturile tensionate dintre cele două părţi. El a subliniat de asemenea că a sprijinit mereu efortrurile de aderare la UE ale Turciei. "Eu nu am fost niciodată pentru întreruperea negocierilor de aderare", a subliniat Juncker, care, în final, l-a numit pe Erdogan "prieten". Adversarii îi reproşează însă lui Juncker de mai multă vreme că nu ştie să se ţină la distanţă din punct de vedere politic. Ultima dată i s-a făcut acest reproş după ce l-a felicitat cordial pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru realegerea sa în funcţie. Şi în discuţiile cu Erdogan, tonul lui Juncker părea aproape linguşitor.

Preşedintele Consiliului UE, Donald Tusk, în schimb, a spus la finalul întâlnirii fără ocol care este stadiul relaţiilor dintre UE şi Turcia: "Nu am ajuns la soluţii sau la compromisuri". Statul de drept, libertatea presei, relaţiile bilaterale ale Turciei cu Ciprul, de exemplu, intervenţia militară în Siria rămân pe mai departe probleme obiective. Părţile voiesc în continuare dialogul dar "numai progresul în aceste chestiuni va ameliora relaţiile noastre", a conchis oficialul european.

Barbara Wesel / ial