Hans-Peter Friedrich, ministrul federal de Interne, a venit la Bruxelles mai ales cu plângeri. El s-a plâns că structurile statale ale României şi Bulgariei nu sunt suficient de pregătite pentru a fi admise în spaţiul Schengen şi că cele două ţări ale UE sunt surse ale aşa-numitei "migraţii a sărăciei". El a cerut explicit abordarea separată a celor două teme la Bruxelles, chiar dacă au ajuns între timp să se contopească în accepţiunea opiniei publice. Din pricina acestei contopiri, românii şi bulgarii se simt bruscaţi mai ales de Germania. Ambele ţări vor să fie admise în spaţiul Schengen, dar aderarea se amână deja de câţiva ani. Nici în urma şedinţei de ieri, 07.02., ţările nu au reuşit să se apropie de ţelul pe care-l urmăresc.

Aderarea la Schengen a fost amânată sine die

Ministrul bulgar de Interne, Ţvetan Ţvetanov, a reiterat poziţia ţării sale, similară cu cea a României: "Bulgaria îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi primită în spaţiul Schengen". În privinţa securizării pur tehnice a frontierelor externe ale spaţiului Schengen, mai nimeni nu contestă această afirmaţie. Unele state afirmă însă că numai partea de organizare şi de tehnică nu este de mare folos, cât timp România şi Bulgaria tolerează corupţia şi carenţe în sistemul de Justiţie. Referitor la acest aspect, Friedrich vede pe mai departe "puncte slabe, care nu ne pot aduce în situaţia să putem spune: gata acum cu controalele vamale". Nu a sosit încă timpul, a continuat ministrul german: "Aceasta nu este o polemică, ci o constatare obiectivă, care de altfel este împărtăşită şi de mulţi dintre omologii mei".

Aparent, această afirmaţie e justă, chiar dacă restul miniştrilor de Interne europeni evită să ia poziţie atât de explicit ca Friedrich. Ministrul elveţian al Justiţiei şi Internelor, doamna Simonetta Sommaruga, a cărei ţară nu e membră a UE, dar face parte din spaţiul Schengen, deşi s-a arătat mai conciliantă în ton, a susţinut în esenţă poziţia colegului german. "Avem înţelegere pentru aceste voci critice, a spus responsabila, după cum avem şi pentru cele două ţări, care se simt acum profund frustrate". Decisivă este însă o soluţie prin care graniţele externe ale spaţiului Schengen să fie apărate fiindcă "de asta avem nevoie pentru ca întregul sistem să rămână credibil."

Friedrich vrea măsuri pentru stăvilirea imigraţiei economice

Mai ales ministrul german a adus în discuţie la Bruxelles tema aşa-numitei imigraţii a sărăciei. Numeroase oraşe germane se plâng că au fost luate cu asalt de mii de imigranţi din România şi Bulgaria, majoritatea romi. Ei formează ghetouri şi sunt interesaţi doar să obţină ajutor social din partea statului german. Friedrich a întrebat retoric: "Să însemne libertate de călătorie în Europa că oamenii din întreaga Europă pot veni în Germania deoarece cred că aici pot trăi mai bine decât în ţările de provenineţă, graţie ajutorului social oferit de statul german? Aşa ceva nu este permis să se întâmple". În plus, Friedrich se teme de o înrăutăţire a fenomenului începând din 2014, când libertatea de mişcare nu va mai suferi îngrădiri. Începând de anul viitor, orice cetăţean al UE se va putea duce în oricare altă ţară a UE în căutarea unui loc de muncă. Ar fi însă "un abuz ca o persoană să se ducă în altă ţară doar pentru a încasa acolo ajutor social". Din punct de vedere juridic, această posibilitate nu există nici azi. Pentru a obţine permis de şedere pe o perioadă mai îndelungată într-o ţară străină, solicitantul trebuie să facă dovada că are loc de muncă sau că dispune de un venit regulat. Totuşi, din dorinţa de a preveni sută la sută apariţia unui atare fenomen, Friedrich propune "blocarea dreptului la reîntoarcere" pentru o perioadă de unul sau doi ani, în cazul persoanelor care vin în ţară pentru a pretinde asistenţă socială. Această blocare a dreptului la reîntoarcere există în prezent doar pentru cei care s-au făcut vinovaţi de delicte grave. Friedrich vrea s-o extindă şi asupra celor care cer abuziv asistenţă socială.

Comisia Europeană nu vede nicio problemă

Propunerea ministrului german este criticată însă la Bruxelles. Comisia nu vrea să facă propuneri pentru stăvilirea unui aşa-numit "turism social", fiindcă aceasta nu ar fi o problemă reală, ci doar una percepută eronat aşa în anumite ţări. Mulţi îi reproşează lui Friedrich de asemenea o corelare a temei Schengen cu "imigranţii sărăciei", deşi nu ar exista nicio legătură directă între cele două. Josef Winkler, purtătorul de cuvânt, în materie de politică faţă de refugiaţi, al grupului parlamentar ecologist din Parlamentul European, arată într-o luare de poziţie faţă de propunerile lui Friedrich: "Corelarea chestiunii admiterii în spaţiul Schengen cu încasarea oneroasă a ajutoarelor sociale ca urmare a imigraţiei din România şi Bulgaria, este iresponsabilă. Romii sunt acum transformaţi în ţapi ispăşitori pentru tergiversarea negocierilor de admitere în spaţiul Schengen". Totuşi, îngrijorarea lui Friedrich nu este neîmpărtăşită. Şi Marea Britanie, Olanda sau Austria vor măsuri de protecţie. Ministrul de Interne austriac, doamna Johanna Mikl-Leitner, crede că aspectul cel mai important este "crearea unor condiţii de trai bune la faţa locului", în aşa fel încât oamenii să nici nu aibă nevoie să-şi părăsească ţara. Armonizarea condiţiilor de trai este într-adevăr unul din ţelurile declarate ale UE. Proiectul va fi însă unul de foarte lungă durată şi foarte costisitor. Iar planificatele reduceri ale bugetului european nu vin să uşureze această sarcină.