Chiar și pentru miniștrii de interne din Uniunea Europeană este greu de estimat câte persoane trebuie scoase din Afganistan și câți afgani vor să părăsească țara.

Numai în Germania, până la 40.000 de persoane s-au prezentat ca foste forțe locale care au nevoie de protecție, potrivit declarațiilor făcute marți la Berlin de șefa guvernului federal Angela Merkel și de alți responsabili. Marea majoritate se află încă în Afganistan, unde talibanii au preluat puterea. Ministrul german de Interne Horst Seehofer a evitat să confirme aceste cifre. 

”Guvernul german nu are nicio prognoză, din motive obiective aceasta nefiind posibilă”, a declarat Horst Seehofer înainte de reuniunea specială a miniștrilor de interne din UE privind situația din Afganistan, desfășurată la Bruxelles. 

Conservatorul bavarez a evitat de asemenea să facă vreo referire la cifra de 100.000 de persoane, menționată în mai multe rânduri în spațiul public. Se va încerca extragerea a cât mai mult personal local din Afganistan și preluarea acestor oameni, a promis Seehofer. 

Acești foști membri ai personalului și familiile lor au primit permis de ședere și nu ar trebui să treacă prin nicio procedură de azil. De asemenea, persoanele deosebit de amenințate, cum ar fi activiștii pentru drepturile femeilor, jurnaliștii sau judecătorii, ar urma să fie tratate cu deosebită atenție. 

Evitarea unui ”efect de atracție”

”Nu cred că este foarte înțelept să vorbim acum despre cifre, pentru că acestea declanșează în mod natural un efect de atracție. Iar noi nu vrem așa ceva”, a avertizat Horst Seehofer. Acest ”pull effect” înseamnă că, având perspectiva reușitei, oamenii sunt încurajați să își părăsească țările în care se află. 

Însă abordările în cadrul UE diferă mult. Ministrul austriac de Interne, Karl Nehammer, nu dorește să mai primească refugiați din Afganistan. Mesajul său pentru afgani: ”Rămâneți unde vă aflați. Veți fi ajutați la voi acasă”.  

Într-o declarație comună, miniștrii de interne pledează pentru menținerea refugiaților afgani în regiune cât mai mult posibil, protejând în același timp frontierele externe ale UE. 

Anul 2015, când un milion de solicitanți de azil sirieni au venit în Europa, nu trebuie să se mai repete, s-a afirmat în mod repetat la Bruxelles. În anii precedenți, ajutorul acordat statelor vecine Siriei și finanțarea taberelor de refugiați ale ONU s-au dovedit a fi insuficiente. Acest lucru trebuie acum prevenit, a declarat comisarul european pentru migrație, Ylva Johannson.

Ajutoare consistente

Ministrul german de Interne Horst Seehofer și-a exprimat intenția unei colaborări mai strânse cu Pakistanul și cu alte state vecine Afganistanului, chiar dacă Pakistanul a transmis deja că nu dorește să primească alți refugiați. Între trei și patru milioane de afgani trăiesc deja în această țară. 

Există multe explicații, a spus Seehofer, inclusiv din partea UE. Oficialul german a adăugat că trebuie intensificate eforturile diplomatice. ”Statele vecine cu Afganistanul ar trebui să fie sprijinite puternic atunci când primesc și îngrijesc refugiați. În plus, trebuie mizat pe arta diplomației”. 

Miniștrii de interne din UE au cerut Comisiei Europene să întocmească un plan de acțiune care să cuprindă ajutorul acordat statelor vecine Afganistanului și alte măsuri concrete. ”Dacă facem lucrurile cum se cuvine și ne mișcăm rapid, nu vom asista la o repetare a anului 2015. Dacă facem greșeli și petrecem prea mult timp discutând despre căile potrivite, atunci următoarele luni nu vor avea o evoluție satisfăcătoare”, a prezis Horst Seehofer la reuniunea specială de la Bruxelles.

Pactul UE privind migrația este încă deschis

Din 2015, statele membre ale UE nu au reușit să ajungă la un acord asupra unei politici comune de azil sau a soluției de repartizare a solicitanților de azil recunoscuți. 

În ceea ce privește politica privind refugiații, statele membre sunt mai profund divizate decât în aproape orice alt domeniu. Margaritis Schinas, comisarul european responsabil și de problemele legate de migrație, consideră că situația din Afganistan arată încă o dată europenilor că trebuie să ajungă în sfârșit la consens în această chestiune. 

”Tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru ne spune că acum este momentul să luăm o decizie politică cu privire la un pact privind migrația și azilul. Acesta este mesajul pentru noi”.  

Actualul președinte al reuniunii miniștrilor de interne, slovenul Ales Hojs, nu are prea multe ambiții în acest sens, declând la Bruxelles: ”Nu cred că putem face alți pași în următoarele câteva luni. Nimeni nu ar fi putut ghici că vom avea subit o problemă de migrație în Afganistan”. 

Directorul executiv al organizației de lobby Pro Asyl, Günter Burkhardt, a criticat aspru atitudinea miniștrilor de interne din UE. Guvernele sunt în curs de a ridica ”o fortăreață” în jurul Europei, a declarat acesta. În loc să se pregătească să primească refugiați, UE caută să se apere de ei. ”Este de necrezut”, a criticat Burkhardt.

Potrivit Comisiei Europene, în ultimele luni numărul sosirilor și al solicitanților de azil din Afganistan a crescut cu o treime față de anul precedent. În luna mai, pentru care sunt disponibile cele mai recente cifre, au existat aproximativ 4600 de cazuri. De când a devenit clar că SUA și NATO își vor retrage trupele, tot mai multe persoane s-au îndreptat spre Europa.