Însărcinata UE cu afaceri externe Federica Mogherini și trei miniștrii de Externe - britanicul Jeremy Hunt, francezul Jean-Yves Le Drian și germanul Heiko Maas - au condamnat împreună sancțiunile americane împotriva Iranului. După ce SUA s-au retras din acordul nuclear cu Iranul, document care creează condițiile folosirii în scopuri pașnice a energiei nucleare de către Teheran, celelalte părți ale acordului - UE, China, Rusia și Iran - au ales să mențină înțelegerea. UE vrea să ocolească aceste sancțiuni americane intrate marți în vigoare, măsuri care ar urma să pedepsească inclusiv companiile europene care mai fac afaceri cu Teheranul.

Sancțiunile "secundare" pe care SUA le-ar aplica firmelor europene sunt considerate de Comisia Europeană drept ilegale. Americanii vor să le interzică băncilor, constructorilor auto și concernelor energetice din UE să facă afaceri cu Iranul. Dacă acestea nu vor ține cont de măsurile punitive ale Washingtonului, atunci bunurile și activele lor din SUA ar putea fi confiscate. Sunt amenințate și firmele americane care au relații cu companii europene implicate în Iran.

EU vizează "blocarea" sancțiunilor americane

UE a demarat la rândul ei o procedură numită "Blocking Statute", prin care ar urma să se protejeze de sancțiunile americane. "Companiile europene trebuie apărate", a explicat un funcționar de la Bruxelles. "Dar noi nu le putem impune firmelor europene ce decizii economice au de luat. Nicio firmă nu poate fi obligată să investească în Iran." Companiile europene au dreptul de a contesta sancțiunile americane în instanțele europene și să ceară daune de la statul american sau de la firmele din SUA. În practică, această cale este una extrem de lentă și de costisitoare. Comisia Europeană a admis că nu ar exista nici vreun precedent în acest domeniu. Procedura de protecție "Blocking Statute" a fost creată în 1996, dar nu a fost folosită până acum niciodată. Pe atunci, era de ajuns doar amenințarea cu demararea acestei proceduri pentru ca SUA să cedeze și să renunțe la sancțiunile secundare. A fost vorba în trecut de sancțiuni la adresa Cubei și Iranului.

În disputa actuală privind Iranul, administrația americană a respins categoric la sfârșitul lui iulie exceptarea companiilor europene de la sancțiunile secundare. Președintele Donald Trump a adoptat o poziție conflictuală și a schimbat replici dure cu conducerea iraniană. Dar el ar fi dispus să se întâlnească cu liderii de la Teheran.

Comisia Europeană nu a putut preciza daunele exacte ce ar putea fi suferite de firmele europene în contextul sancțiunilor secundare americane. Numeroase bănci și companii europene au anunțat deja retragerea de pe piața iraniană, mai ales cele care dețin în SUA active și imobile ce ar putea fi confiscate de statul american.

Pedepse pentru respectarea sancțiunilor americane?

"Blocking Statute" le interzice firmelor europene să respecte sancțiunile americane. Ar putea să se lase cu amenzi până la urmă în diverse țări ale UE. Orice companie poate invoca însă motive de ordin economic pentru a justifica retragerea din Iran, fără să facă referire la sancțiunile americane. Un înalt funcționar de la Bruxelles a precizat că nimeni în UE nu vrea să pedepsească de două ori concernele europene, ci doar să invoce posibile pedepse pentru a le convinge să nu dea curs măsurilor americane.

SUA vor primi astfel mesajul politic clar că Europa nu are de gând să accepte necondiționat orice demers unilateral al Americii. În acest scop, doamna Mogherini și cei trei miniștrii de Externe amintiți au anunțat pregătirea unor surse de finanțare și continuarea exporturilor iraniene de gaz și țiței. Obiectivul SUA este excluderea completă a Iranului de pe piețele financiare și anularea totală a exporturilor energetice iraniene, principala sursă de venit a statului iranian. Sancțiunile împotriva companiilor de țiței și gaze naturale ar urma să reintre în vigoare din noiembrie. UE verifică acum dacă băncile centrale ale statelor membre vor putea continua tranzacțiile cu banca de stat a Iranului.

EU se bazează mai departe pe Iran

Multe bănci private, printre care și Deutsche Bank, se îndepărtează însă de Iran. Pentru acestea este mult mai important accesul pe piața americană. Inclusiv banca UE, Banca Europeană de Investiții (EIB), este deosebit de reținută pe această temă. Președintele băncii Werner Hoyer a declarat în iulie că instituția sa nu se va mai implica în curând în afaceri cu Iranul. "Nu vom mai putea juca acolo niciun rol în finanțările internaționale." Dar Comisia Europeană a cerut și împuternicit juridic marți EIB să facă tocmai acest lucru.

Afectate de sancțiunile americane sunt mai ales firme franceze și italiene. Concernul energetic francez "Total" vrea să întrerupă un proiect de investiții de 5 miliarde de euro. Companiile italiene au anunțat deja sistarea tuturor investițiilor prevăzute. Același lucru este valabil pentru concernul german Siemens. Grupul auto francez PSA va reduce din nou afacerea sa din Iran. Renault va rămâne însă în prima fază în Iran. Concernul european Airbus a primit 100 de comenzi de avioane de la companiile de zbor iraniene. Nu se știe câte din aceste comenzi vor fi onoarate, pentru că implicate în acestea sunt și linii de producție sau licențe americane.

"Vrem să arătăm că respectăm ca și înainte acordul nuclear cu Iranul", a declarat un înalt funcționar european. Speranța este că același lucru îl va face acum și conducerea de la Teheran, aflată sub mari presiuni economice.