Acum câteva zile, la Essen s-au reunit reprezentanţii tuturor autorităţilor responsabile de străini în Renania de Nord-Vestfalia. Subiectul discuţiilor: transformarea acestor instituţii, care, momentan, sunt mai degrabă legate de mâini şi de picioare din punct de vedere al instrumentelor de intervenţie de care dispun, în vector principal al integrării străinilor în Germania.

Iniţiativa nu este întâmplătoare, ci are la bază un proiect politic recent, care urmăreşte să facă Germania mai atrăgătoare pentru forţa de muncă înalt calificată din străinătate. Invocând rezultatele unui studiu recent, Fundaţia Bertelsmann a arătat, la începutul lunii martie, că Republica Federală este pregătită să facă acest pas.

La scurt timp după reuniunea de la Essen, atenţia publicului german a fost captată de cazul Tröglitz. Vestea că în satul din Saxonia-Anhalt urmează să ajungă 40 de refugiaţi, care vor fi îngrijiţi şi consiliaţi, s-a răspândit repede şi a generat o adevărată mişcare de rezistenţă la nivelul localnicilor, inclusiv prin implicarea masivă a neonaziştilor, mai ales a celor "externi".

Demisie de frică

Acţiunile hotărâte ale acestora l-au determinat pe primarul Markus Nierth, un susţinător fervent al proiectului destinat refugiaţilor, să demisioneze. Acesta a argumentat că nici el, nici familia lui, nu se simt suficient de protejaţi în faţa neonaziştilor. După ce Nierth şi-a depus mandatul, "cauza Tröglitz" s-a transformat mai degrabă într-un diferend politic local.

Reacţia fostului primar este de înţeles. Bărbatul, tată a şapte copii, a avut toate motivele să se teamă, după ce a aflat că vor avea loc demonstraţii chiar în faţa casei sale. Markus Nierth n-a dorit să îşi supună copiii unui nedorit supliciu, presărat cu ameninţări şi alte cuvinte dure - cu atât mai puţin cu cât, printre organizatorii protestului se află neonazişti.

Întâmplarea a ajuns rapid în presa centrală. Nierth, care a deţinut funcţia de primat timp de peste cinci zile, a declarat răspicat că nu a capitulat din cauza extremiştilor de dreapta. Furia lui a vizat autorităţile locale, care nu au fost în stare să împiedice organizarea demonstraţiei în faţa locuinţei sale private. Din această pricină, a spus fostul edil, el şi familia simt că au devenit ţinte lipsite de orice protecţie în faţa extremiştilor. Faptul că o minoritate forţează majoritatea să accepte ceva împotriva voinţei sale este scandalos, s-a plâns fostul primar independent din Tröglitz.

Cazul Tröglitz reaprinde o mai veche dezbatere despre limitele libertăţii de a demonstra, garantată de legea fundamentală. Ministrul de Interne al landului Saxonia-Anhalt, creştin-democratul Holger Stahlknecht, a reacţionat la rândul său foarte deranjat de cele întâmplate, declarând că "nu se poate" ca demonstranţii să forţeze un primar să demisioneze.

Geneza scandalului

Povestea agitată de la Tröglitz a pornit de la dezbaterile privind întrebuinţarea unei clădiri proaspăt renovate, care ar fi trebuit să fie închiriată. Obiectul imobiliar este însă de ani de zile pustiu, motiv pentru care primarul Nierth s-a gândit să transforme clădirea în centru de refugiaţi. În micul sat german cu 2800 de locuitori umblă vorba că în casa galbenă, părăsită, urmau să fie cazaţi doar refugiaţi de sex masculin.

Revolta aşa-zişilor "cetăţeni înfuriaţi" împotriva aducerii în sat a refugiaţilor şi solicitanţilor de azil seamănă foarte mult cu acţiuni similare petrecute în alte regiuni ale Germaniei. Extremiştii de dreapta amplifică teama locuitorilor pe care, apoi, îi învită la "plimbări duminicale paşnice".

Într-un interviu acordat DW, Jürgen Leindecker, reprezentant al administraţiei locale, a spus că ceea ce s-a întâmplat la Tröglitz este o pată pe obrazul democraţiei din Germania. "Acolo, politica locală este făcută, dispreţuitor, de o minoritate transformată în mişcare civică", a spus Leindecker.

De altfel, Tröglitz nu este un caz singular. În capitala landului Saxonia-Anhalt, la Magstadt, primarul beneficiază de protecţia poliţiei, după ce a primit mai multe ameninţări cu moartea.