Un primar român în uniformă nazistă
21 iulie 2009"Apariţie în uniformă nazistă" titrează în ediţia sa online revista germană Focus, "Un primar român în uniformă nazistă" îşi intitulează articolul consacrat evenimentului, care a declanşat la Bucureşti dispute aprinse, deopotrivă Rheinische Post din Düsseldorf şi Die Presse din Viena.
Presa germană comentează astăzi pe larg evoluţiile din landul federal Schleswig-Holstein, unde premierul creştin-democrat, Harry Carstensen, a eşuat în tentativa de dizolvare a parlamentului. Social-democraţii s-au opus iar acum Carstensen s-a văzut nevoit, pentru a obţine totuşi organizarea de alegeri anticipate, să solicite parlamentului votul de neîncredere. Kölnische Rundschau consideră că astfel premierul din Kiel s-a autopoziţionat în defensivă, adăugând că nu e totuşi bine dacă propriul partid ajunge în situaţia de a fi nevoit să-i acorde un vot de neîncredere premierului.
Nürnberger Nachrichten
se pronunţă critic cu privire la ambele mari partide, care au alcătuit coaliţia de guvernământ din Kiel, capitala landului Schleswig-Holstein - CDU şi SPD.În editorialul său publicat pe prima pagină sub titlul "Cabală şi politică", Die Welt din Berlin aminteşte că Uniunea Creştin-Democrată a dorit organizarea de alegeri anticipate, deoarece se află într-o poziţie bună, potrivit sondajelor. Dar, conchide cotidianul berlinez - aceasta nu înseamnă că viitorul politic al acestui land e deja decis: "După cabală, începe politica, adică lupta. Şi totul e posibil. Învingătorii pot deveni foarte uşor perdanţi şi vice-versa."
Frankfurter Allgemeine Zeitung
analizează un alt subiect intens dezbătut în aceste zile în Germania, anume dacă referitor la misiunea Bundeswehrului în Afganistan se poate vorbi de război. Cu alte cuvinte: sunt militarii germani implicaţi într-un război sau sau? În opinia ziarului citat, întrebarea atrage atenţia asupra situaţiei în schimbare din Afganistan, mai precis asupra agravării acesteia. Iniţial, misiunea Bundeswehrului era aceea de a participa la procesul de reconstrucţie a ţării şi la pregătirea forţelor de poliţie. Între timp, misiunea lor s-a modificat odată cu modificarea poziţiei adversarului.Împlinirea ieri a 40 de ani de la primul pas făcut de om pe lună este un alt subiect abordat astăzi în presă. Tages-Anzeiger din Zürich aminteşte că evenimentul, la care au asistat, cu patru decenii în urmă, în faţa micilor ecrane, milioane de oameni, s-a născut şi din imperativele războiului rece. "Sfârşitul demonstraţiei de forţă a fost totodată începutul unei ere noi" notează ziarul de limbă germană, arătând că astăzi o naţiune singură nu mai poate desfăşura astfel de proiecte costisitoare. Acest lucru nu mai e posibil decât printr-o cooperare internaţională.
La întrebarea dacă nu cumva ar fi cazul să fie iniţiată o nouă misiune pe lună, ziarele răspund diferit. Le Monde, de pildă, consideră că renunţarea la o astfel de tentativă ar avea sens doar dacă am judeca pe termen scurt. Pe termen lung însă ar fi o greşeală, deoarce numai aşa omenirea evoluează, prin noi cuceriri ale ştiinţei. Altfel decât cotidianul parizian, De Volkskrant din Amsterdam susţine că o atare aventură ar fi mult prea costisitoare şi scrie: "există sigur alte căi de a satisface dorinţa noastră de explorarea a spaţiului."
Autor: Medana Weident
Redactor: Rodica Binder