"Un răspuns militar al NATO este de neconceput"
26 aprilie 2014Deutsche Welle: Care credeţi că ar fi reacţia NATO, dacă Rusia ar intra cu trupe în Ucraina?
Jan Techau: Alianţa ar condamna vehement această mişcare, însă cine îşi imaginează că NATO va apăra estul Ucrainei greşeşte. Nu cred că vreun stat NATO este gata să trimită trupe în această regiune. În mod cert, nu va exista niciun răspuns militar, iar Vladimir Putin ştie acest lucru.
DW: Ucraina nu este o ţară membră NATO. Însă în cazul în care trupe ruseşti vor intra în Ucraina, nu credeţi că Polonia sau statele baltice îşi vor simţi ameninţată integritatea teritorială?
JT: Aceste ţări se simt de mult timp ameninţate de evenimentele din Ucraina. NATO depune multe eforturi pentru a susţine aceste state, de pildă prin extinderea efectivelor militare prezente în regiune. Statele Unite efectuează deja exerciţii militare în Polonia, iar, în cursul acestui an, Germania va trimite avioane în regiunea baltică pentru supravegherea spaţiului aerian. Cu toate acestea, nu va exista o reacţie militară a Alianţei în cazul în care Rusia va pătrunde în estul Ucrainei.
DW: Are vreun efect măsura de întărire a prezenţei miliare a NATO în Europa de Est?
JT: Nu este clar cum va reacţiona Moscova. Rusia doreşte recâştigarea controlului politic asupra Ucrainei. Acest lucru se întâmplă sistematic. Pe Putin nu-l interesează alte ţări, el vrea Ucraina înapoi.
DW: Pentru a fi clari: spuneţi că Rusia doreşte să preia controlul în toată ţara, deci inclusiv în vestul Ucrainei?
JT: Eu vorbesc despre controlul politic, nu despre ocuparea întregii ţări. Nu cred că Rusia pune la cale o operaţiune militară care să vizeze toată Ucraina. Important este cine conduce ţara. Mult timp, preşedintele Ianukovici a ţinut ţara în mână pentru Rusia. Apoi, acesta a fugit din Ucraina, iar Rusia încearcă să recâştige controlul, legând acest teritoriu cât mai strâns de ea. De aceea e important pentru Moscova ca viitorul preşedinte ucrainean să fie un prieten al Rusiei. Noul guvern nu trebuie să aibă succes. Dimpotrivă, trebuie să eşueze. Nu este clar dacă Rusia va reuşi să obţină aceste lucruri rapid - adică până la data alegerilor din luna mai - sau dacă acest plan este gândit pe un an sau doi. În orice caz, scopul lui este clar.
DW: Ce rezultat credeţi că ar putea avea discuţiile între Rusia şi Statele Unite?
JT: Rusia a fost întotdeauna de părere - în mod oficial - că Ucraina nu este un stat independent. Putin a accentuat acest lucru în mod repetat. Or, ideea ca Ucraina să îşi decidă, acum, singură soarta este un tabu pentru Rusia. Statele Unite spun însă că Ucraina trebuie să aibă acest drept. Acest conflict este mărul discordiei.
DW: Înţelegerea de la Geneva se pare că nu a fost respectată. Preşedintele american a ameninţat Rusia cu sancţiuni economice. Vor fi puse în aplicare acestea?
JT: Înainte de toate, trebuie spus că acordul de la Geneva a reprezentat pentru Rusia o bună ocazie de a trage de timp. Moscova a folosit în mod tactic, extrem de inteligent, rezultatul negocierilor pentru a-şi justitica propria politică şi a învinovăţi guvernul de la Kiev că nu respectă acordul. SUA doresc sancţiuni mai dure, nu însă şi Europa. Europenii sunt în favoarea încercărilor diplomatice şi sancţiunilor blânde. În privinţa sancţiunilor economice, nu cred că Europa le va susţine, printre altele şi pentru că Germania nu vrea. Sancţiunile nu vor fi o opţiune nici dacă Rusia va prelua controlul politic în Ucraina.
Prin urmare, SUA vor sancţiuni drastice, nu însă şi Europa. Observăm, deci, o divizare nu doar în Europa, ci şi un clivaj între SUA şi UE. Or, acest lucru nu prevesteşte nimic bun în contextul încercărilor de a avea o poziţie puternică în faţa Rusiei.
DW: Credeţi că Ucraina va rămâne o ţară suverană?
JT: Rămâne de văzut. Dacă situaţia actuală rămâne aşa cum este - şi cam aşa pare - timpul lucrează împotriva Ucrainei. Acest lucru ar fi o lovitură cumplită dată întregului sistem de pace european de după Războiul Rece. Până acum era clar că integritatea unei ţări era garantată. Acum însă se întorc vremurile agresiunii, când o ţară, dacă poate, retrasează graniţele. O asemenea Europă va avea un viitor sumbru.
Interviu realizat de Nina Haase.