Mai bine de 55 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu o formă de demenţă sau disfuncţionalitate cognitivă. În următoarele trei decenii se aşteaptă ca numărul să se tripleze, ajungând la 152 de milioane de persoane în 2050.

Demenţa este adesea prezentată ca o ameninţare inevitabilă pentru oamenii care ajung la vârste înaintate. Cauzele maladiei sunt o combinaţie de riscuri de ordin genetic şi neputinţele inevitabile ale bătrâneţii - cam aşa se spune.

Dar oamenii de ştiinţă au descoperit că demenţa nu este o regulă bătută în cuie. O reevaluare la scară largă a datelor ştiinţifice, publicată de Lancet Journal, arată că foarte multe cazuri de demenţă pot fi evitate. Mult mai multe decât s-a crezut până acum.

45 la sută din riscul îmbolnăvirii de demenţă se datorează unui număr de 14 factori de sănătate. Raportul comisiei Lancet combinat cu experienţa a 27 de experţi renumiţi în materie de demenţă aduce la zi o listă mai veche de factori de risc. Lista din 2024 include două riscuri noi: colesterolul mărit şi deficitul de vedere.

Ce provoacă demenţa?

Demenţa este un cumul de multe boli, dar forma sa cea mai comună este maladia Alzheimer.

Este cauzată de celule nervoase deteriorate în creier şi provoacă confuzie şi pierdere a memoriei. Oamenii cu demenţă adesea nu-şi pot controla emoţiile şi personalitatea lor se poate schimba.

Aproximativ jumătate din factorii de risc pentru demenţă se datorează unor mutaţii genetice, pe care le moştenim de la părinţi şi bunici.

Dar 45 la sută din riscurile de demenţă se datorează unui număr de 14 factori de risc ce ţin de stilul de viaţă şi prin urmare pot fi reduşi, aratră comisia Lancet.

Cei doi factori de risc noi sunt asociaţi cu nouă la sută din toate cazurile de demenţă. 7% din cazuri sunt atribuite colesterolului "rău" începând de la vârsta de 40 de ani iar 2% din cazuri pot fi atribuite unei pierderi a vederii netratate la vârste mai înaintate.

Alţi factori de risc sunt niveluri mai scăzute ale educaţiei, deficienţe de auz, hipertensiune arterială, fumatul, obezitatea, depresiile, sedentarismul, diabetul, consumul excesiv de alcool, traumatisme craniene, poluarea aerului şi izolarea socială.

Luate împreună, acestea alcătuiesc 40 la sută din riscul îmbolnăvirii de demenţă. 

Modalităţi de prevenire

Autorii studiului apelează la guvernele naţionale şi la organismele internaţionale să demareze un program ambiţios de prevenire a demenţei. "Acţiunile de reducere a riscului îmbolnăvirii de demenţă ar trebui să înceapă devreme şi să continue de-a lungul vieţii", scriu ei.

În prezent, două treimi din oamenii care suferă de demenţă trăiesc în ţări în curs de dezvoltare. Oamenii din China, India şi Africa Subsahariană riscă să fie cei mai afectaţi, având în vedere că populaţia îmbătrâneşte la nivel mondial.

Autorii subliniază de asemenea că există "mai mult potenţial pentru reducerea factorilor de risc în ţările cu venituri mici şi medii şi în rândul grupurilor minoritare".

În special reducerea nivelului poluării şi creşterea standardelor de educaţie în cazul copiilor, precum şi promovarea activităţilor cognitive în rândul adulţilor aflaţi la jumătatea vieţii ar avea un impact semnificativ asupra reducerii factorilor care duc la demenţă.

Cum se poate reduce riscul de îmbolnăvire?

Raportul oferă sfaturi pentru guverne şi autorităţi sanitare în vederea reducerii riscurilor, între care se numără:

•     facilitarea accesului la aparate auditive în cazul celor care suferă de deficienţe ale auzului

•     asigurarea unei educaţii de bună calitate pentru toţi

•     sprijinirea celor care vor să se lase de fumat

•     încurajarea mişcării fizice şi sportului

•     încurajarea oamenilor să poarte căşti de protecţie în sporturile de contact şi        atunci când merg cu bicicleta

•     reducerea tensiunii arteriale începând cu vârsta de 40 de ani

•     tratarea colesterolului mărit în a doua jumătate a vieţii

•     menţinerea unei greutăţi corporale sănătoase şi tratarea obezităţii din stadiul incipient

•     reducerea consumului de alcool

•     prevenirea izolării sociale şi însingurării, mai ales la vârste înaintate

•     depistarea deficienţelor de vedere şi distribuirea de ochelari de vedere către cei care au nevoie de ei

•    reducerea expunerii oamenilor la aer poluat

Poate fi tratată demenţa?

Cercetătorii caută tratament medical pentru demenţă de decenii, dar succesul lor este limitat. Noi speranţe au apărut după descoperirea unui medicament numit Lecanemab, care încetineşte dezvoltarea unor forme de demenţă, între care Alzheimer în stadiul incipient.

Dar medicamentul este controversat. Lecanemab a fost aprobat spre folosinţă în America de US Food and Drug Administration (FDA) în 2023, dar Agenţia Europană a Mediamentelor (EMA) a interzis folosirea sa pe piaţa europeană în iulie 2024. EMA e de părere că beneficiile nu sunt mai mari decât riscurile generate de efectele sale secundare.

Oamenii de ştiinţă fac în continuare cercetări pentru a înţelege boala mai bine. Fără a înţelege modul în care demenţa alterează creierul este dificil de elaborat noi tratamente pentru a stopa declinul cognitiv.