Pentru o scurtă perioadă în timpul pandemiei şi după ea angajaţii s-au bucurat că au avut avantaje în raport cu angajatorii. Concedii generoase şi program redus de lucru, cum a fost Kurzarbeit în Germania, au ajutat companiile să-şi echilibreze costurile de personal. A merge la lucru devenise ceva opţional şi mulţi lucrau de acasă.

La ieşirea din pandemie titlurile din presă privind marea depresiune au reflectat o împuţinare a locurilor de muncă la nivel global. Fenomenul de burnout la locul de muncă a făcut să apară o nouă fază, a "plecării tăcute" (Quiet Quitting). Angajaţii au refuzat munca în exces, căutând un echilibru mai sănătos între muncă şi viaţă.

O cercetare realizată de McKinsey, în 2022, arăta că o treime din angajaţii europeni se gândeau să demisioneze din slujbe în următoarele 3 până la 6 luni.

Piaţa muncii din Europa este în recul

Sectorul industrial al continentului se confruntă acum cu presiuni, ratele de creştere încetinesc şi ameninţarea ca Inteligenţa Artificială (AI) să înlocuiască munca oamenilor  a făcut ca acel moment să fie de scurtă durată. Acum piaţa muncii din Europa şi-a pierdut din dinamică iar climatul economic mai dur îi face pe angajaţi mai ezitanţi în privinţa schimbării locului de muncă.

Deşi rămâne rezilientă, piaţa muncii din zona euro este aşteptată să crească anul acesta mai încet cu 0,6% comparativ cu 0,7% în 2025, potrivit Băncii Centrale Europene.

Chiar dacă scăderea pare infimă, fiecare 0,1% înseamnă că în jur de 163.000 de noi locuri de muncă nu sunt înfiinţate. Cu doar trei ani în urmă, când creşterea în zona euro a fost robustă, de 1,7%, au fost create aproximativ 2,76 de milioane de locuri de muncă.

Migraţia a jucat de asmenea un rol major în asigurarea forţei de muncă în Europa. A ajutat la compensarea lipsei forţei de muncă şi în multe ţări a stimulat înmulţirea locurilor de muncă. Dar acum migraţia netă se stabilizează sau se reduce.

Creşte şomajul

În Germania mai bine de o companie din trei planifică desfiinţarea unor locuri de muncă în acest an. Bank of France aşteaptă ca şomajul să urce în 2026 la 7,8%, în timp ce în Marea Britanie două treimi din economiştii chestionaţi de ziarul The Times aşteaptă ca şomajul să crească de la 5,1% în prezent la 5,5%.

Şomajul în Polonia, ţara din UE care are o creştere economică robustă, a crescut în noiembrie la 5,6%, comparativ cu 5% în aceeaşi lună a anului precedent. Şi în România şi Cehia şomajul este în creştere.

Acest fenomen pe piaţa muncii a dus la apariţia unor noi termeni cum ar fi "marea ezitare". Companiile se gândesc de mai multe ori înainte să facă angajări iar angajaţilor le este teamă să demisioneze chiar şi din joburi stresante. Ei îşi pregătesc în tăcere un plan de avarie în cazul în care vor fi concediaţi.

Unele economii europene reuşesc să obţină performanţe

În Europa peisajul nu este pretutindeni la fel de sumbru. În Spania, care a beneficiat de un boom turistic după pandemie, numărul locurilor de muncă este în continuare în creştere, la fel şi în Luxemburg, Irlanda, Croaţia, Portugalia şi Grecia, arată o agenţie oficială a UE.

Cele mai multe joburi s-au desfiinţat în lunile recente în industria germană, mai ales în construcţia de automobile, de maşini, în siderurgie şi industria textilă. Preţul mare al energiei, cererea slabă la export şi competiţia cu China au dus la dispariţia a peste 120.000 de locuri de muncă, potrivit datelor guvernului de la Berlin.

Aceleaşi presiuni lovesc şi industria din Franţa, Italia şi Polonia, împingând Indicele Manufacturier al zonei euro (PMI) la doar 48,8 puncte în decembrie, cea mai scăzută valoare din ultimele nouă luni. Valori peste 50,0 indică o activitate sporită, iar cele mai mici arată o contractare. "Majoritatea firmelor îşi propun să se menţină la nivelul actual sau să se diminueze în loc să crească", a explicat pentru DW expertul în piaţa muncii Julian Stahl, angajat al firmei XING, adăugând că angajările nu s-au stopat complet.

Noii absolvenţi evită sectorul auto

Titlurile negative privind reducerea locurilor de muncă afectează reputaţia unor branşe industriale din Europa care nu demult obţineau rezultate de invidiat, a declarat pentru DW Bettina Schaller Bossert, preşedinta Confederaţiei Mondiale a Angajatorilor (WEC)

"O mulţime de proaspeţi absolvenţi cred că nu există viitor în industria auto. Nu sunt interesaţi să îşi înceapă o carieră la constructorii europeni de automobile, deşi acolo au apărut noi oportunităţi fantastice", a arătat ea.

Europa a introdus AI mai lent decât SUA şi China din pricina investiţiilor mai mici, a reglementărilor mai stricte şi adaptare mai ezitantă. Dar asta nu a făcut să dispară teama angajaţilor că automatizarea va înlocui rapid munca oamenilor, mai ales în contextul predicţiilor sumbre că se vor pierde milioane de locuri de muncă.

Un studiu realizat de firma de consultanţă EY şi publicat în iulie arată că un sfert din angajaţii europeni se tem că AI le periclitează joburile, iar 74% dintre ei cred că firmele vor avea nevoie pe viitor de mai puţini angajaţi ca rezultat al noii tehnologii.

AI va revoluţiona piaţa muncii

În noiembrie Institutul pentru Cercetarea Angajărilor de la Nürnberg (IAB) a anticipat că numai în Germania 1,6 milioane de locuri de muncă ar putea fi reformate sau pierdute din pricina AI până în anul 2040. Institutul prevede de asemenea că poziţiile care presupun o înaltă calificare vor fi afectate disproporţional, deşi sectorul tehnologiei de vârf ar putea crea în jur de 110.000 de noi locuri de muncă.

Enzo Webe, şeful departamentului de previziuni al IAB, se aşteaptă ca AI să provoace o "transformare" a pieţii muncii, şi nu o "împuţinare a muncii".

Alte predicţii merg de la apariţia unui precariat AI - întregi populaţii care nu doar că nu au loc de muncă, dar şi-au pierdut sensul în viaţă, identitatea şi relaţiile sociale - la viziuni mai optimiste care argumentează că AI va redistribui munca şi nu va elimina profesii întregi.