Copii mici care dorm pe niște genți. Femei care stau pe geamantane sau scaune pliante la marginea străzii, unele chiar direct pe pământ. Figuri obosite și consternate, în timp ce un polițist se asigură că copiii nu fug pe stradă.

Aceste imagini sunt din satul Kocs în nord-vestul Ungariei. Acolo, miercuri dimineață (21.08.2024), aproximativ 100 de refugiați ucraineni, aproape toți femei și copii, au fost obligați să plece din adăposturile lor afară în stradă - au rămas brusc fără un acoperiș deasupra capului. Au petrecut noaptea sub cerul liber. Angajați ai ONG-urilor ungurești au căutat în zadar ziua întreagă un adăpost de urgență pentru ei.

Situația celor din Kocs va deveni realitate în aceste zile pentru mai bine de 3000 de refugiați ucraineni din Ungaria. Pe 21.08.2024 a intrat în vigoare un decret adoptat la sfârșitul lui iunie de guvernul lui Viktor Orban. Documentul reduce masiv ajutoarele pentru refugiații ucraineni. Potrivit decretului, finanțarea de la stat mai este asigurată doar pentru acele adăposturi în care sunt cazați exclusiv refugiați "care provin din zone de război: oameni afectați direct de acțiuni militare în regiunile lor". Decisivă în acest sens este adresa din actele de identitate ale refugiaților ucraineni.

Finanțarea de la stat este limitată în timp: ea este valabilă pentru un refugiat doar până la sfârșitul lunii următoare după înregistrarea sa la autoritățile ungare. Iar lista cu regiunile de război ar urma să fie revizuită lunar de executivul de la Budapesta.

În urma decretului, ONG-urile private estimează că peste 3000 de refugiați ucraineni își vor pierde adăpostul finanțat de stat în localitățile din Ungaria. Aceștia vin mai ales din regiunile din vestul Ucrainei și dețin statutul oficial de "persoane care au nevoie de protecție temporară". Majoritatea sunt etnici romi vorbitori de maghiară. Adăposturile sunt aproape mereu cămine nefolosite sau pensiuni private mai mari. La Kocs, cei 100 de refugiați erau găzduiți într-o pensiune privată. Finanțarea de la stat a expirat miercuri, 21 august. 

Norbert Pal, însărcinatul guvernului ungar pentru persoanele care se refugiază în Ungaria de războiul rusesc din Ucraina, a motivat astfel în iulie, pentru cotidianul Magyar Nemzet, apropiat de cabinetul Orban, restricțiile adoptate: "Este o schimbare justificată și normală după doi ani și jumătate, deoarece cei care au dorit să se stabilească pe cont propriu în Ungaria în acest timp, au avut ocazia să o facă."

"Cel mai de jos punct al politicii migraționiste ungare"

Angajații ONG-urilor private, care se ocupă acum de acești refugiați, resping această poziție. "Se afirmă astfel că persoanele afectate ar fi singure de vină pentru că nu și-au găsit un adăpost", spune pentru DW Andras Lederer, de la filiala ungară a Comitetului Helsinki. "Realitatea este însă că, în multe din familiile afectate, bărbații lucrează undeva. Totuși, familiile nu își pot permite plata unei chirii sau nu găsesc pur și simplu o locuință."

Filiala ungară a Comitetului Helsinki se ocupă de mai mulți ani de consilierea juridică și de alte ajutoare pentru refugiați. Decretul actual și situația refugiaților ucraineni rămași acum fără adăpost sunt considerate de Lederer "noul punct cel mai de jos din politica pentru migranți a Ungariei". Ar fi un "scandal și revoltător" felul în care se comportă statul ungar, deoarece refugiații afectați nu doar că provin dintr-un stat aflat în război, dar beneficiază și de statutul de "persoane care au nevoie temporară de protecție". "De aceea se încalcă dreptul ungar și internațional prin lăsarea lor fără adăpost și trimiterea lor în stradă."

Propagandă anti-ucraineană

Decretul este parte din lunga listă de măsuri anti-ucrainene adoptate de guvernul Orban. Ungaria are de mulți ani o relație deosebit de proastă cu Ucraina. Relațiile bilaterale s-au stricat și mai mult din februarie 2022, după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Ungaria este singura țară din UE care întreține pe mai departe relații de prietenie cu Rusia. După ce Ungaria a preluat în iulie președinția semestrială a UE, premierul Viktor Orban s-a dus într-o autointitulată "misiune de pace" la Moscova la Vladimir Putin - direct după o vizită la președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Vizita lui Orban la Moscova a generat critici și proteste dure la Bruxelles.

Ungaria nu oferă ajutoare militare Ucrainei și nici nu permite livrări de armament prin teritoriul ei. Este singura țară din UE care nu participă nici la ajutoarele financiare europene pentru Ucraina. Orban cere anularea sancțiunilor impuse de UE Rusiei, numește în mod repetat agresiunea Rusiei drept un "război între frați slavi" și descrie Ucraina drept "țara nimănui". Presa apropiată de guvernul de la Budapesta publică zilnic propagandă pro-rusă, anti-ucraineană și anti-occidentală.

Măsuri intenționate împotriva etnicilor romi?

De fapt, decretul amintit contrazice într-o anumită măsură chiar propaganda guvernului ungar. Viktor Orban și cabinetul său insistă mereu că vor să protejeze minoritățile din statele vecine Ungariei, inclusiv în Ucraina. Guvernul ungar afirmase anterior că minoritatea ungară din vestul Ucrainei ar fi suferit o "recrutare cu forța" pentru război, motiv pentru care protejarea acesteia ar fi foarte importantă pentru executivul ungar. Recrutarea în Ucraina se petrece însă în condițiile normale iar minoritatea ungară nu este reprezentată disproporționat în armata ucraineană.

Actualul decret ar putea fi însă motivat de faptul că majoritatea celor afectați sunt etnici romi vorbitori de maghiară din vestul Ucrainei. Viktor Orban și guvernanții de la Budapesta se exprimă adesea direct sau indirect în tonuri discriminatorii față de romi. Orban a spus tot mereu despre romi că "trebuie să trăiască cu toții din muncă cinstită" sau că "nimeni nu trebuie să trăiască din criminalitate". Reducerea măsurilor de protecție socială în Ungaria i-a vizat de mulți ani și pe romi.

Angajații Comitetului Helsinki susțin însă că actualul decret nu ar fi motivat deloc de reducerea cheltuielilor bugetare. "Costurile de cazare pentru refugiații ucraineni se ridică la aproximativ un milion de euro pe lună", spune pentru DW juristul Zsolt Szekeres, de la Comitetul Helsinki. "Doar focurile de artificii de anul acesta cu ocazia zilei naționale din 20 august au fost de cinci ori mai mari."

Szekeres spune că Comitetul Helsinki a înaintat o plângere în justiție după adoptarea decretului și că a informat și instituțiile europene. Nici tribunalul ungar, nici UE nu au răspuns deocamdată. "Trebuie spus oricum că guvernul ungar a creat intenționat din nou o criză umanitară, lăsând fără adăpost mii de oameni care sunt îndreptățiți să fie protejați."

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.