La câteva ore după un gest similar al guvernului olandez, guvernul maghiar și-a anunțat intenția de a solicita o derogare de la normele UE privind procedura de azil, cunoscute și sub numele de „regulile Dublin”. Ministrul maghiar pentru afaceri europene, Janos Boka, a explicat la Strassbourg că „Ungaria, ca și Țările de Jos, consideră că un control național mai strict asupra migrației este esențial pentru protejarea serviciilor publice și a suveranității”. 

Guvernul de coaliție olandez condus de partidul de extremă dreapta PVV al liderului Geert Wilders și partidul de guvernământ maghiar Fidesz, care din punct de vedere ideologic sunt într-adevăr foarte apropiate, doresc acum să exercite presiuni asupra Comisiei Europene și asupra celorlalte state membre ale UE pentru a adopta o linie dură în ceea ce privește politica de azil.

Obiectivul declarat al ministrului olandez al azilului, Marjolein Faber (PVV), este de a institui în Țările de Jos „cea mai dură politică de migrație din toate timpurile”. În acest scop, ea dorește să declare o „stare de urgență” pentru a putea acționa fără aprobarea parlamentului de la Haga. Guvernul Ungariei acționează în baza decretelor de urgență emise în timpul pandemiei. 

Președinția ungară a Consiliului UE torpilează legislația UE

Cum Ungaria deține în prezent președinția Consiliului UE, ministrul afacerilor europene Boka ar trebui să pledeze în favoarea politicii comune de azil a UE, care a fost reformată în cele din urmă de Parlamentul European și de majoritatea guvernelor statelor membre în aprilie. Însă oficialul maghiar preferă să reprezinte cu obstinație interesele Ungariei. Potrivit unui comunicat de presă emis de guvernul de la Budapesta, Ungaria se simte încurajată de demersul olandez și ia act de faptul că migrația reprezintă o preocupare în multe țări europene. 

Ungaria respinge pactul UE privind azilul, care are acum statut de lege, și nu dorește în niciun caz să îl pună în aplicare, ceea ce ar fi desigur obligată să facă. În urmă cu câteva zile, premierul ungar Viktor Orban și-a exprimat satisfacția față de gestul Germaniei de a institui controale la toate frontierele terestre, începând din 16 septembrie, pentru o perioadă de șase luni. Măsură este menită să identifice persoanele care intră în țară fără autorizație. De asemenea, șefa guvernului italian de extremă dreapta, Giorgia Meloni, a declarat de mult timp stare de urgență în Italia din cauza presupusei crize a migrației. Meloni, care se înscrie în aceeași linie ideologică cu Geert Wilders din Țările de Jos și cu Viktor Orban din Ungaria, ar putea fi următorul șef de guvern care solicită o derogare de la legislația UE privind azilul.

O excepție este dificil de obținut

„Cererea guvernului olandez pentru o excludere voluntară din politica europeană privind migrația este un tigru fără dinți”, a declarat eurodeputata socialistă Birgit Sippel pentru DW. „O clauză de neparticipare trebuie să fie consacrată în tratatele europene, iar acestea pot fi modificate doar în unanimitate. Mă îndoiesc că alte state membre ar permite Țărilor de Jos să acționeze în acest fel solitar”, a spus Sippel, care a contribuit la negocierea pactului UE privind migrația. Același lucru este valabil și pentru Ungaria. 

În UE nu a existat niciodată o exceptare ulterioară, o excludere voluntară, de la politica europeană într-un anumit domeniu. Excluderile existente au fost convenite în momentul adoptării tratatelor UE sau în momentul aderării statelor membre. Danemarca este parțial exceptată de la politica internă, de la politica în domeniul migrației și de la dispozițiile privind controalele la frontiere în spațiul Schengen. Irlanda nu aplică pe deplin normele Schengen din cauza legăturilor sale strânse cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Polonia este exceptată de la Carta drepturilor fundamentale a UE deoarece se temea că va trebui să introducă căsătoria pentru homosexuali împreună în drepturile fundamentale.

Legislația UE trebuie respectată

Tratatele UE pot fi modificate, iar Țările de Jos sau Ungaria ar putea solicita acest lucru Consiliului European. Însă este fără îndoială vorba de un proces îndelungat care, în cele din urmă, trebuie să fie aprobat de celelalte state membre și de Parlamentul European în cadrul unui proces de ratificare. Anitta Knipper, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a subliniat la Bruxelles că, până la modificarea tratatului, Țările de Jos și Ungaria sunt obligate să respecte pe deplin normele privind azilul. Elise Muir, șefa Institutului de Drept European din cadrul Universității Catolice din Leiden, în Țările de Jos, avertizează că principiul statului de drept al UE este sub semnul întrebării. „Un stat membru nu se poate retrage din legislația UE odată ce aceasta a fost adoptată. Ideea apartenenței la UE este că te angajezi să respecți legislația UE”, a declarat Elise Muir pentru postul de televiziune Euronews.

Ungaria a încălcat mult timp legislația UE

Însă guvernul extremist naționalist al Ungariei condus de Viktor Orban și-a creat propria portiță de ieșire în ultimii ani, ignorând pur și simplu normele UE în materie de azil. Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg a declarat în mod repetat și în ultimă instanță că practica ungară la frontiera externă cu Serbia este ilegală. În cea mai recentă hotărâre a sa, instanța a declarat ilegal faptul că solicitanții de azil nu pot cere azil la frontieră, ci doar la ambasadele din Kiev și Belgrad. Deoarece Ungaria refuză să schimbe această practică, instanța a impus o amendă de 200 de milioane de euro și o penalitate zilnică de un milion de euro. Cum Viktor Orban se laudă public că nu vrea să plătească această amendă, Comisia Europeană colectează acum suma datorată, reducând subvențiile europene acordate Ungariei.

Extrem de puțini solicitanți de azil în Ungaria

Nu este limpede care este supărarea cu afluxul mare de solicitanți de azil și migranți despre care vorbește Ungaria. Potrivit autorității de statistică a UE, anul trecut doar 30 (!) de persoane au solicitat azil în Ungaria. Aceasta înseamnă că Ungaria are de departe cei mai puțini solicitanți de azil dintre toate țările UE în raport cu populația sa rezidentă.

Cu 38.000 de noi cereri de azil în 2023, Țările de Jos se situează chiar sub media UE. La fel și Italia. Cipru, Austria, Grecia, Luxemburg, Germania și Bulgaria au înregistrat cele mai multe cereri de azil în raport cu populația lor. Dacă Țările de Jos și-ar închide granițele pentru migranți după ce au reușit să se sustragă procedurilor de azil, aceste persoane ar rămâne probabil în Belgia sau Germania. Prin urmare, problemele cu vecinii săi europeni ar fi inevitabile. În scrisoarea adresată Comisiei Europene, ministrul olandez al azilului, Marjolein Faber, a recunoscut că perspectiva modificării tratatului UE este una îndepărtată. „Prin urmare, misiva guvernului olandez de dreapta rămâne un gest pur simbolic”, a declarat pentru DW europarlamentara Birgit Sippel.