"Joc de veto", "punctul cel mai de jos al politicii externe", "atitudine periculoasă" - acestea sunt doar câteva dintre cuvintele pe care presa maghiară independentă le folosește în aceste zile pentru a comenta veto-ul premierului ungar Viktor Orban la ajutorul financiar al UE pentru Ucraina. Săptămânalul HVG se întreabă: "Care este de fapt problema guvernului Orban cu împrumutul pentru Ucraina?"

Perspectiva opoziției prin veto a Ungariei față de împrumutul de 18 miliarde de euro acordat de UE Ucrainei era de mai mult timp în discuție. Deși mulți politicieni europeni au sperat că premierul ungar doar blufează, Orbanși-a pus marți în practică amenințarea, blocând pachetul financiar la Bruxelles. La scurt timp după aceea, el a scris pe Twitter că nu a existat un veto maghiar: "Aceasta este o știre falsă. Niciun veto, niciun șantaj". Ungaria este pregătită, a spus Orban, să sprijine Ucraina pe o bază bilaterală.

Cu sau fără un veto autentic, blocarea de către Ungaria a ajutorului financiar acordat Ucrainei de UE marchează o nouă deteriorare a relațiilor și așa problematice între Ungaria și vecinul său. Tendința se face simțită în special de la începutul atacului rusesc asupra Ucrainei. Orban și guvernul său au ezitat după 24 februarie să condamne agresiunea rusă și să o califice drept ilegală conform dreptului internațional. Până în prezent, Orban vorbește despre un "război ruso-ucrainean". "Acesta nu este războiul nostru", subliniază Orban din nou și din nou, spunând că este vorba despre o "dispută pe care părțile implicate ar trebui să o rezolve singure între ele".

Campania lui Orban împotriva UE

Recent, premierul maghiar a declarat că Ungaria este interesată să aibă "un stat suveran între Rusia și Europa Centrală, pe care, de dragul simplității, îl numim acum Ucraina". La scurt timp după aceea, el a apărut la un meci de fotbal al echipei naționale a Ungariei cu o eșarfă pe care erau reprezentate contururile fostei Ungarii Mari - care până în 1918 includea regiuni din Ucraina de astăzi.

Până în prezent, Ungaria a sprijinit în mare măsură sancțiunile UE împotriva Rusiei,cu excepția unei planificate măsuri punitive împotriva Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Chiril, un belicos notoriu. Cu toate acestea, Orban a negociat excepții de anvergură pentru țara sa, cum ar fi boicotarea petrolului rusesc. În plus, în mod repetat, el condamnă cu fermitate sancțiunile. De pildă, chiar în această perioadă în Ungaria este în curs o campanie oficială în care guvernul de la Budapesta acuză UE că distruge economia Ungariei prin sancțiunile anti-rusești. De asemenea, Orban respinge livrările de arme către Ucraina și a blocat teritoriul țării sale pentru livrările de arme către Ucraina.

Cândva Orban a fost un susținător al Ucrainei

Având în vedere toate acestea, se pune întrebarea: care este problema lui Orban în Ucraina? Cu atât mai mult cu cât premierul Ungariei a fost cândva un susținător puternic al unei Ucraine democratice cu aspirații euroatlantice. Astfel, după summitul NATO de la București din 2008 - la acea vreme încă în calitate de politician de opoziție și sub impresia războiului rusesc împotriva Georgiei - el a calificat drept ”o decizie nefericită” neadmiterea Ucrainei și Georgiei în alianța militară occidentală.

Însă, după 2010, când a devenit prim-ministru al Ungariei, Orban și-a schimbat atitudinea. Între Ungaria și Ucraina au apărut neînțelegeri din cauza minorității maghiare din regiunea Transcarpatia din vestul Ucrainei. La acea vreme, acolo trăiau aproape 200.000 de maghiari, din care astăzi mai există în jur de 130.000. Budapesta era nemulțumită între altele de o lege a Kievului privind limba ucraineană. Guvernul Orban a considerat că aceasta era îndreptată împotriva minorității maghiare din țară, deși legea viza în primul rând restrângerea influenței limbii ruse. 

Cetățenie secretă pentru ucraineni

Bunăstarea minorităților maghiare din țările vecine Ungariei a fost întotdeauna o preocupare a guvernelor post-comuniste de la Budapesta. Totuși, după 2010, atitudinea lui Orban a depășit sfera obișnuită a unei astfel de politici. La doar câteva săptămâni după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, Orban a cerut într-un discurs programatic - cu o alegere a cuvintelor care a lăsat loc pentru acuzații de separatism - autonomie și drepturi colective, precum și dreptul la dublă cetățenie pentru minoritatea maghiară din Ucraina.

Începând din 2017, Ungaria a făcut de mai multe ori, cel mai recent în februarie 2022, uz de veto față de cooperarea NATO cu Ucraina, din cauza politicii ucrainene privind minoritățile. În septembrie 2018, problema dublei cetățenii a dus la un conflict diplomatic grav între Ungaria și Ucraina. La acea vreme, o înregistrare video arăta cetățeni ucraineni care primeau în secret cetățenia ungară la consulatul ungar din Berehove (Beregszasz), în vestul Ucrainei, ceea ce încălca legislația ucraineană.

Alegătorii visează la Ungaria Mare

De atunci, relațiile diplomatice între Ungaria și Ucraina au intrat într-o eră glacială și este puțin probabil ca vizita președintei maghiare Katalin Novak la Kiev, la sfârșitul lunii noiembrie, să ducă la ameliorarea situației. Novak este considerată o susținătoare loială a partidului lui Orban, fără un profil propriu. Orban a trimis-o probabil la Kiev pe Novak pentru că devenise inacceptabil ca niciun politician de rang înalt din guvernul de la Budapesta să nu-și mai arate fața în capitala ucraineană de la începutul invaziei rusești în Ucraina.

În general, politica șefului guvernului maghiar în ceea ce privește Ucraina nu are în vedere în primul rând țara în sine, ci alte accente de politică internă și externă. Prin alegerea ambivalentă a cuvintelor sale în cererile de autonomie pentru minoritatea maghiară din Ucraina sau cu privire la statalitatea și suveranitatea țării vecine, Orban caută să se adreseze în primul rând alegătorilor de extremă dreapta din Ungaria, care încă visează la o Ungarie Mare în interiorul granițelor din 1918.

Pârghie și șantaj în disputa cu UE

Din punct de vedere al politicii externe, întreținerea unor relații bune între Ungaria și Rusia sunt mai importante pentru Orban decât consolidarea relațiilor cu Ucraina. Ungaria este totuși dependentă de aprovizionarea cu energie din Rusia. 

În acest sens, fiecare semnal anti-ucrainean de la Budapesta conține și o declarație indirectă de loialitate față de Moscova. Acest lucru include și insinuările sale repetate cu privire la "vinovăția" Occidentului pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Șeful guvernului ungar pare din ce în ce mai convins că "Occidentul" și în special SUA au împins Rusia în războiul împotriva Ucrainei și că acum poartă un război prin procură în această țară.

Nu în ultimul rând, Orban este interesat să dețină o pârghie în disputa de lungă durată cu UE privind statul de drept. În următoarele zile, UE trebuie să decidă dacă va retrage finanțări de miliarde de euro din Ungaria din cauza corupției și a deficiențelor statului de drept. Chiar dacă Orban neagă acest lucru, aproape niciun politician european nu se îndoiește că Ungaria șantajează Uniunea Europeană prin veto-ul asupra ajutorului financiar acordat Ucrainei.

În concluzie, se poate spune că Ucraina a fost mult timp ostatica politicii interne și externe a lui Orban. Cu toate acestea, beneficiarul acestei situații nu este șeful guvernului ungar, ci altcineva: președintele rus Vladimir Putin.