Un pește mort zace pe mal, pe jumătate descompus. O muscă se plimbă pe solzii lui, iar ochii i-au fost deja ciuguliți de păsări. Cadavrul ar putea fi un semn prevestitor al unei mortalități în masă a peștilor. Experții de mediu avertizează că nivelul de oxigen din Lacul Velence este prea scăzut. În curând, tot mai mulți pești ar putea muri sufocați.

Temperaturi de aproape 40 de grade și foarte puține precipitații: seceta persistentă nu a trecut fără urmări peste al treilea lac natural ca mărime din Ungaria. Lacul nu a fost niciodată foarte adânc, însă situația actuală este dramatică. Nivelul apei în localitatea Agárd, pe malul sudic al lacului Velence, este monitorizat din 1933. Până acum, minimul istoric era de 53 de centimetri, măsurat în septembrie 2022.

În prezent, nivelul este de doar aproximativ 30 de centimetri. Dacă nu va ploua și temperaturile vor rămâne ridicate, apa continuă să scadă zilnic cu o jumătate de centimetru până la un centimetru. Evaporarea este atât de rapidă încât în curând s-ar putea să nu mai existe o suprafață continuă de apă, ci doar insule izolate de apă. Acesta ar putea fi un punct critic pentru supraviețuirea lacului.

Consecințele secetei sunt deja evidente: lacul s-a retras cu zeci de metri. Acolo unde, în mod normal, apa ajunge până la mal, pământul este acum atât de uscat încât a crăpat. Stufărișul care înconjoară lacul, habitat pentru numeroase specii de păsări, se află în mare parte pe teren uscat.

Nu toate viețuitoarele din lac suferă însă din cauza condițiilor actuale. În apropierea liniei apei se aude un zumzet continuu. În timp ce habitatul peștilor și al plantelor acvatice se restrânge, muștele, bacteriile și alte organisme descompunătoare profită de ceea ce lasă în urmă seceta.

Bandă de restricție în loc de turiști

Lipsa apei schimbă nu doar lacul, ci întreaga regiune. Lacul Velence este o destinație populară de excursie, aflată la doar 50 de kilometri de Budapesta și considerată mai puțin aglomerată decât Balatonul. Însă acolo unde altădată se adunau turiștii, acum domnește liniștea.

Apa rămasă are o culoare brun-verzuie și un miros ușor de putrefacție. Un panou cu inscripția „Scăldatul interzis” avertizează vizitatorii, iar accesul la lac este blocat cu bandă galbenă de protecție. Din 23 iulie, înotul este interzis în cinci zone de plajă.

Autoritățile locale din Velence avertizează că plajele vor putea fi redeschise doar atunci când calitatea apei se va îmbunătăți. Nimeni nu știe când se va întâmpla acest lucru. Temperaturile ridicate și nivelul scăzut al apei favorizează dezvoltarea bacteriilor și a algelor verzi-albastre.

O catastrofă pentru turism

Pentru locuitorii din jurul lacului, care trăiesc din turism într-una dintre cele mai populare zone de agrement ale Ungariei, nivelul actual al apei reprezintă o catastrofă.

Pe plaja nordică s-a rătăcit doar o familie, dar nu pentru a înota, ci pentru a face plajă. Un tobogan de apă ruginește abandonat. Nu mai ajunge nici măcar până la apă, ci se termină în stuf.

La ștrand mai este deschis doar un chioșc, unde o femeie vinde langoși, înghețată și limonadă. Ea povestește că toboganul nu mai este folosit de ani de zile și ar necesita renovări, însă se întreabă de unde ar putea veni banii, când numărul turiștilor plătitori scade constant.

Campingurile și complexele de case de vacanță din jurul lacului par pustii, iar multe magazine sunt închise. Peggy Barath, care vinde înghețată pe promenada lacului, spune că zona a atras dintotdeauna turiști din fosta RDG, Cehia și Olanda. În ultimii ani însă, numărul lor a scăzut tot mai mult din cauza situației apei.

Ea speră că situația se va îmbunătăți și spune că afacerea sa se bazează acum mai mult pe turiștii care vin cu bicicleta decât pe cei veniți pentru baie.

Nu există o soluție pe termen lung

Intervențiile profunde asupra regimului hidrologic al regiunii au făcut lacul mai vulnerabil în fața secetei. Potrivit lui Zoltán Kun, președintele Asociației Lacurilor Mari și Zonelor Umede din Ungaria, în ultimii 15 ani malurile lacului au fost afectate de ample lucrări de construcții.

Autoritățile responsabile de gospodărirea apelor s-au concentrat pe evacuarea rapidă a apei excedentare din regiune, în loc să o conserve prin soluții naturale. În plus, practicile agricole au degradat solurile, reducând capacitatea acestora de a reține apă.

Nu este prima dată când Lacul Velence se confruntă cu uscarea. La începutul anilor 1990, când risca să dispară, a fost realimentat cu apă provenită din alte surse. Procedura a fost scumpă și dificilă. Astăzi, specialiștii cer soluții permanente, deoarece schimbările climatice vor aduce perioade de secetă tot mai frecvente.

O variantă ar fi modernizarea rezervoarelor Zamolyi și Patkai, astfel încât apa să fie stocată în perioadele ploioase și direcționată către lac în perioadele de secetă. Până în prezent însă s-au făcut puține progrese. În 2021, guvernul condus de Viktor Orbán a respins un amplu program de investiții pentru salvarea lacului, considerându-l prea costisitor, deși pentru alte proiecte s-au găsit fonduri.

Un nou centru de canotaj într-un lac fără apă

Deși se știa de ani de zile că nivelul apei din Lacul Velence scade la cote critice vara și toamna, între 2021 și 2024 guvernul Orbán a construit pe malul nordic un nou centru de performanță pentru caiac-canoe, destinat inclusiv competițiilor internaționale. Costul proiectului a fost de aproximativ 140 de milioane de euro din fonduri publice.

În fața noului turn pentru spectatori, culoarele de concurs sunt marcate cu geamanduri. În rest, zona este aproape pustie. Pontonurile plutitoare stau foarte jos în apa de culoare verde-maronie.

Campionatul Mondial Universitar de Caiac-Canoe trebuia să aibă loc aici în august, fiind prima mare competiție a noului centru. Din cauza nivelului foarte scăzut al apei, evenimentul a fost mutat la Szeged, în sud-estul Ungariei. Deocamdată, instalația de la Lacul Velence rămâne doar un centru de antrenament extrem de costisitor.

Centrala nucleară, aproape de oprire

Actualul val de căldură afectează întreaga Ungarie. Nivelul Dunării a scăzut considerabil. În dreptul Insulei Margareta, în centrul Budapestei, fluviul s-a retras atât de mult încât mari porțiuni ale albiei au rămas uscate.

Turiștii și localnicii profită de priveliștea neobișnuită și fac fotografii pe bancul de nisip format în fața insulei. Căutătorii de metale scot din apă, cu ajutorul magneților, bucăți de fier vechi ieșite la iveală prin nivelul scăzut al apei.

Consecințele sunt însă grave. Cu excepția câtorva vase de agrement, traficul naval a fost în mare parte suspendat. Centrala nucleară de la Paks, aflată la aproximativ 100 de kilometri în aval de Budapesta, nu mai poate fi răcită corespunzător cu apa Dunării.

Puterea centralei, care furnizează în mod normal aproximativ jumătate din consumul de energie electrică al Ungariei, a fost redusă treptat în ultimele zile și se află în pragul unei opriri complete, ceea ce ar reprezenta o premieră.

„Ne aflăm cu toții într-o criză dincolo de controlul nostru și care ne pune la încercare”, a declarat prim-ministrul Peter Magyar la o conferință de presă comună cu președinta interimară Ágnes Forsthoffer, pe 3 august 2026. Potrivit acestuia, Ungaria se confruntă cu cele mai critice cinci zile ale verii anului 2026.

Magyar a făcut apel la populație să reducă consumul de energie. Numeroase companii au acceptat în mod voluntar să își diminueze consumul de electricitate. Clădirile publice și podurile nu mai sunt iluminate integral pe timpul nopții, iar transportul feroviar de marfă este suspendat între orele 17:00 și 22:00.

Problema este însă departe de a fi rezolvată, atât pentru Lacul Velence și Dunăre, cât și pentru alimentarea cu energie a Ungariei. În următoarele zile sunt așteptate temperaturi de peste 40 de grade Celsius.