În estul Ungariei s-a deschis un mare şantier. Excavatoarele şi basculantele fac un zgomot asurzitor la marginea oraşului Debrecen. Aici se construieşte una din cele mai mari fabrici de baterii pentru maşini electrice din Europa. Conform planurilor foarte ambiţioase, producţia va fi demarată încă pe parcursul acestui deceniu.

Fabrica întreprinderii chineze Contemporary Amperex Technology Co. Limited (CATL) va avea la capătul lucrărilor o suprafaţă egală cu cea a 280 de terenuri de fotbal şi va produce baterii cu o capacitate anuală de 100 de gigawaţi/oră (GWh).

Această cantitate va fi suficientă pentru aproximativ un milion de maşini electrice şi va face din Ungaria unul din cei mai mari producători de baterii din Europa. Aceasta este în consens cu dorinţa guvernului, care vrea să facă ţara o "mare putere" în domeniu. Strategia este conformă cu tendinţa industriei auto, o branşă vitală pentru Ungaria, care a realizat în 2021 aproximativ cinci la sută din PIB-ul ţării. Ungaria vrea să se pregătească pentru un viitor fără motoare cu combustie internă.

Localnicii se tem de secetă

În sudul şantierului, la aproximativ un kilometru distanţă, sunt câteva case construite de-a lungul unui drum nepavat. Albertné Lovas şi soţul ei cultivă de 35 de ani varză aici, pe care o vând la piaţă în oraş. Acum ei se tem că noua fabrică va fi un factor de risc pentru sănătatea plantelor şi oamenilor care trăiesc în regiune. În ciuda promisiunii autorităților că emanaţiile de noxe vor fi cu mare atenţie supravegheate.

Lovas este mai ales îngrijorată de consumul industrial de apă, care ar putea afecta regiunea, şi aşa uscată. "De cinci ani deja nu ne mai putem uda plantele cu apă din râu, fiindcă a secat", a povestit ea pentru DW. Vecinii îi împărtăşesc îngrijorarea. Producţia de baterii este un proces care necesită cantităţi mari de apă iar Ungaria s-a confruntat în ultimii ani tot mai frecvent cu perioade de secetă.

Lipseşte transparenţa

Încă nu este clar câtă apă va consuma noua fabrică de baterii. Accesul la informaţii verificate privind proiectul este dificil. Ele nu se publică decât cu ţârâita, susţine Marton Völgyesi. Este bucătar şi unul din organizatorii iniţiativei locale "Debreceneni împotriva fabricii de baterii".

"Când vor pocni dopurile sticlelor de şampanie, fabrica va avea o suprafaţă de 220 de hectare. Dar când e vorba de reglementări, brusc nu mai e vorba decât de 65 de hectare", a declarat Völgyesi. Diversele puncte de lucru pe şantierul noii fabrici au fost aprobate mereu separat. "Iar noi vrem informaţii despre capacitatea întregii investiţii, nu doar privind diversele segmente",  a solicitat el.

Comunicarea netransparentă îi nemulţumeşte pe localnici, care nu au avut nimic de spus în luarea deciziilor privind giganticul proiect. Potrivit unui sondaj, două treimi din debreceneni privesc critic fabrica de baterii.

Mulţi dintre ei ies în stradă pentru a-şi manifesta nemulţumirea şi cer stoparea lucrărilor de construcţie sau măcar supunerea la vot popular a proiectului. "Obiectivul este un referendum, prin care am putea stopa măcar extinderea fabricii", a explicat Völgyesi. Iniţiativa sa a înmânat Primăriei o petiţie în acest sens şi aşteaptă acum răspuns.

DW i-a cerut primarului să ia poziţie, dar el a refuzat. Un purtător de cuvânt al CATL a declarat că protestele s-au luat la cunoştinţă, dar a refuzat şi el să le comenteze, subliniind că ele se bazează în principal pe informaţii false şi interpretări eronate.

Energie ieftină din Rusia

Localnicii şi specialiştii se tem de asemenea de consumul imens de energie pe care-l presupune o astfel de fabrică. CATL susţine că investeşte în energie regenerabilă şi îşi propune neutralitate în privinţa emisiilor de CO2. Dar ţinând cont de actuala mixtură energetică a Ungariei, acesta este un obiectiv foarte îndepărtat. Recent, au fost aprobate alte trei termocentrale noi pe gaze, pentru a acoperi nevoile industriei. Acestea pot funcţiona până în 2050 cu gaze importate din Rusia.

Pe lângă dependenţa de importurile din Rusia, Ungaria devine prin noua fabrică şi mai dependentă de China. Acest proiect face din China al doilea investitor străin în Ungaria, după Germania. Criticii se tem că Republica Populară şi-ar putea folosi ponderea economică pentru a exercita influenţă politică.

În ciuda dubiilor şi a opoziţiei manifestate de majoritatea localnicilor, proiectul avansează. Lovas, cultivatoarea de varză, sprijină mişcarea de protest, dar nu are prea mari speranţe că va putea schimba ceva. Este convinsă că guvernul pune profitul economic mai presus de interesele populaţiei. "Au vândut ţara chinezilor", consideră ea.