Niciun alt şef de guvern din ţările UE nu întreţine relaţii atât de strânse şi de statornice cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca Viktor Orban. Începând din 2009, cei doi oameni de stat s-au întâlnit aproape în fiecare an. La fel s-a întâmplat şi acum câteva săptămâni. Fără a ţine cont de criza din Ucraina, deja în faza de escaladare, Orban s-a deplasat la începutul lunii februarie la Moscova, pentru a-i face o vizită cuminte şi respectuoasă lui Putin. "Misiune de pace" a calificat-o el ulterior.

În cadrul unei conferinţe de presă cu Vladimir Putin, Orban a evidenţiat cât sunt de inutile sancţiunile UE împotriva Rusiei. El a elogiat modelul de cooperare ungaro-rus, recomandându-l şi celorlalte ţări ale UE. Anterior, preşedintele Rusiei a oferit Ungariei livrări de gaz la un preţ preferenţial.

Acum, pe fundalul războiului împotriva Ucrainei, ordonat de Putin, Orban şi guvernul său îşi explică cu greu poziţia, confruntându-se cu dificultăţi la nivel diplomatic. După debutul invaziei ruse, conducerea ungară a rămas pentru început fără glas. Ungaria a fost pentru o jumătate de zi singura ţară membră a UE care nu a condamnat agresiunea rusă şi invadarea Ucrainei şi care nu a pronunţat cuvântul război.

Abia joi după-amiază (24.02), Viktor Orban s-a putut hotărî să pronunţe câteva cuvinte de condamnare. Într-un material video postat pe pagina sa de Facebook, el a declarat: "Rusia a atacat militar Ucraina. Împreună cu partenerii noştri din NATO şi UE condamnăm acţiunile militare ale Rusiei". El a evitat să pronunţe cuvintele război sau agresiune.

Lipsă de curaj şi claritate

"Luările de poziţie ale diplomaţiei ungare sunt foarte contradictorii", a declarat pentru DW politologul ungar Peter Kreko, director al institutului Political Capital din Budapesta şi membru al Centrului pentru Analiză Politică Europeană (CEPA). "Condamnarea atacului rus asupra Ucrainei a fost tardivă, a fost lipsită de curaj şi nu prea clară." Iar noile sancţiuni ale UE împotriva Rusiei au fost sprijinite de Ungaria "la modul minimalist", după cum subliniază Kreko. La acestea se adaugă faptul că mass-media ungare apropiate de guvern şi politicieni guvernamentali răspândesc tot mai insistent naraţiuni filoruse, înfierând NATO şi vestul, a mai declarat politologul.

Într-adevăr, ministrul ungar al Apărării, Tibor Benkö, a declarat miercuri (23.02.) postului de televiziune ungar ATV că Rusia nu a acţionat aşa cum mulţi pretind. Rusia nu ar fi atacat Ucraina, ci ar fi "pătruns pe teritoriul nou-formatelor Republici Populare, la rugămintea acestora, şi execută acolo misiuni de menţinere a păcii". În cazul în care Ucraina ar ataca aceste Republici Populare, ar fi un atac şi asupra Rusiei şi în asta ar consta primejdia unui război.

La puţin timp după aceea, Viktor Orban a trasat o nouă linie, afirmând că Ungaria se ţine departe de acest conflict, fiindcă prioritară este securitatea cetăţenilor ungari - o formulare pe care a repetat-o de mai multe ori, între altele cu adaosul că necesarul de energie şi gaz al Ungariei este asigurat.

Singur în regiune

Orban s-a izolat prin această poziţie în rândul UE şi al aliaţilor de până acum din Europa Centrală şi de Sud-Est. Preşedintele Cehiei, Milos Zeman, pro-Putin de foarte mulţi ani, şi-a schimbat radical poziţia la câteva ore după ce trupele ruse au invadat Ucraina. El a recunoscut că s-a înşelat când a crezut că Putin nu va ataca Ucraina şi, referindu-se la liderul de la Kremlin, a declarat textual că "nebunul trebuie izolat."

Şi premierul sloven Janez Jansa, un prieten apropiat al lui Orban, a luat poziţie împotriva Rusiei. Guvernele actuale din Polonia, Slovacia şi România au oricum o poziţie critică faţă de Putin. Chiar şi preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, filorus până în prezent, a condamnat ferm politica de agresiune a lui Putin.

Graniţe deschise pentru refugiaţii din Ucraina

Premierul ungar se mişcă şi în plan intern pe un teren dificil cu politica sa prietenoasă faţă de Putin. În prezent, în Ungaria are loc campania electorală premergătoare parlamentarelor din 3 aprilie - şi pentru prima dată victoria lui Orban nu este dată ca sigură. Marea majoritate a ungarilor, inclusiv alegători ai formaţiunii lui Orban, Fidesz, nu văd cu ochi buni politica guvernamentală favorabilă lui Putin. De asemenea, invazia din Ucraina aminteşte de înăbuşirea sângeroasă, în 1956, de către trupele sovietice, a revoluţiei din Ungaria.

De aceea Orban, guvernul şi partidul său trebuie să-şi calculeze foarte exact atitudinea faţă de războiul din Ucraina. Aceasta se referă şi la eventuala sosire în ţară a unui număr mare de refugiaţi ucraineni. Altfel decât în cazul refugiaţilor din Orientul Mijlociu sau Africa, majoritatea ungarilor manifestă simpatie şi sunt dispuşi să-i ajute pe refugiaţii din Ucraina. Cu atât mai mult cu cât în vestul Ucrainei trăieşte o numeroasă minoritate ungară. De aceea, Orban a anunţat deja cu o mărinimie neobişnuită că graniţele ţării sunt deschise pentru toţi refugiaţii ucraineni.

Loialitatea lui Orban este pusă la îndoială

Aceasta este una din puţinele chestiuni în care există un consens în plan intern. Dincolo de ea, opoziţia unită din Ungaria a şi transformat în temă de campanie atitudinea pro-Putin a lui Orban. Candidatul ei principal, Peter Marki-Zay, l-a calificat deja pe premierul ungar drept "principal locţiitor al lui Putin în UE şi cel mai mare trădător al vestului".

Politologul Peter Kreko crede că Ungaria a ajuns într-o fundătură ca urmare a politicii sale externe favorabile lui Putin şi a aşa-numitei "deschideri spre est", cu motivaţie economică, din ultimul deceniu. "În urma celei mai recente vizite a sa la Moscova, în alianţele vestice au apărut numeroase semne de întrebare privind loialitatea sa", afirmă Kreko. "Dacă Ungaria va dori să sprijine credibil noile sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, ea va trebui să renunţe la o serie de proiecte de cooperare economică, cum ar fi extinderea, cu ajutor rusesc, a centralei nucleare de la Paks."