În ultima vreme, în afara Ungariei, Viktor Orban n-a mai fost un subiect de discuţie. Conflictul din Orientul Mijlociu şi cel din Ucraina au acaparat atenţia europenilor. În plus, în ultimii ani, premierul Ungariei a pierdut în greutate politică în Uniunea Europeană. Iar în Europa Centrală şi de Sud-Est a pierdut aliaţi. Când partidul de guvernământ PiS a pierdut majoritatea în Seim, Orban şi-a pierdut cel mai important partener în regiune: Polonia. 

Cu toate acestea, premierul de la Budapesta continuă să se ridice la înălţimea reputaţiei sale de "oaie neagră" a Uniunii Europene şi de creator al unui "stat iliberal". Pe 21 noiembrie, Orban a anunţat indirect, printr-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, că se va opune începerii negocierilor cu Ucraina, în vederea unei viitoare aderări. Totodată, guvernul său a lansat o nouă "consultare naţională".

De data aceasta, acţiunea este îndreptată mai ales împotriva Ucrainei, dar şi a politicii europene în domeniul migraţiei. Iar în plan intern, Orban continuă să strângă şurubul represiunii împotriva opoziţiei cu aşa-numita "lege a suveranităţii".

Consultări cu formulări sugestive

După ani de zile de neînţelegeri, Orban pare să fi devenit un personaj obositor în Uniunea Europeană. Asta în ciuda faptului că, în ultima perioadă, premierul a devenit din ce în ce mai radical în retorica sa.

Astfel, Viktor Orban compară mecanismul statului de drept al UE, care a permis sancţionarea Ungariei pentru acte de corupţie, cu invadarea Ungariei de către armata sovietică, ale cărei tancuri au înăbuşit sângeros revoluţia maghiară din 1956. Şi tot el îi acuză pe "birocraţii de la Bruxelles" că vor să forţeze Ungaria la un "schimb de populaţie" cu imigranţii musulmani şi la un "mod de viaţă LGBTQ".

În cadrul noii "consultări naţionale" guvernul trimite populaţiei chestionare, în care pot fi bifate răspunsurile. În context, unul dintre pasajele interesante ar fi "știrile tot mai numeroase despre propaganda LGBTQ agresivă, care se adresează copiilor". Se sugerează că Uniunea Europeană ar propune o relaxare a protecţiei copiilor. Cetăţenii se pot hotărî dacă vor aşa ceva sau nu. Însă o asemenea propunere a Bruxelles-ului nu există. 

În realitate este vorba despre plângerea din 2022, pe care Comisia Europeană a formulat-o la adresa Ungariei din cauza legii care încadrează "propaganda LGBTQ" în aceeaşi categorie cu pedofilia şi prin care se interzice punerea la dispoziţia minorilor a oricărui conţinut privind homosexualitatea sau transsexualitatea.

Din cauza acestei legi, în iulie 2023, o librărie din Budapesta a fost amendată pe nedrept cu echivalentul a 32.000 de Euro fiindcă a expus o carte inofensivă, cu benzi desenate, pentru adolescenţi, în care este vorba despre povestea de dragoste a doi băieţi. 

"Sprijiniţi ghetourile cu imigranţi?"

La fel de distorsionante şi sugestive sunt şi alte subiecte, cum ar fi întrebarea dacă Ungaria vrea ghetouri cu imigranţi, aşa cum ar plănui Bruxelles-ul, sau dacă ar susţine ajutorul financiar al UE pentru teroriştii palestinieni. 

Demagogică este şi partea dedicată Ucrainei. Una dintre întrebări ar fi dacă oamenii sunt în favoarea aderării Ucrainei la UE, deoarece, după aderare, noul stat membru ar primi o mare parte din finanţările europene.

Oamenii pot opta pentru pace sau "pentru mai mulţi bani europeni pe câmpul de luptă, pentru protejarea ţăranilor unguri sau împotriva importurilor de grâne modificate genetic din Ucraina ori pentru întâietatea Ungariei la accesarea de fonduri europene, înainte ca Ucraina să primească ajutor suplimentar".  

Afaceri bune cu Rusia

În aproape fiecare dintre discursurile sale săptămânale la postul public de radio, premierul Orban acuză occidentalii că ar fi de vină pentru războiul Rusiei în Ucraina şi că Bruxelles-ul nu doreşte să pună capăt vărsării de sânge. El pledează pentru normalizarea relaţiilor cu Rusia şi pentru anularea sancţiunilor impuse acesteia. 

Ungaria este singura ţară din UE care a arătat cum pot fi derulate în continuare afacerile cu Rusia, chiar şi pe timp de război. La jumătatea lunii noiembrie, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, şi şeful Autorităţii pentru Energie Nucleară rusă Rosatom, Alexei Liceatşov, au semnat un plan concret privind extinderea, demult planificată, a centralei nucleare Paks din Ungaria. 

De modelul rusesc aminteşte şi o nouă propunere legislativă, care îi asigură sistemului Orban şi alte posibilităţi de a-şi pune la punct adversarii: aşa-numita lege a suveranităţii. Aceasta urmează să fie dezbătută în viitorul foarte apropiat în Parlament şi, posibil, să fie adoptată.

Legea incriminează orice formă de finanţare din străinătate a partidelor şi a campaniilor electorale. De asemenea, mai prevede înfiinţarea unei autorităţi pentru "protejarea suveranităţii", care ar urma să controleze dacă partidele, organizaţiile civile sau persoanele fizice lezează suvernitatea naţională.

Instrument pentru hărţuirea criticilor

Preconizata autoritate va avea acces aproape nelimitat la tot felul de informaţii privind organizaţiile sau persoanele vizate. În baza "rapoartelor de suveranitate", organizaţiile sau persoanele pot fi anchetate sau chiar li se pot deschide procese penale - un amplu instrument de intimidare şi hărţuire a criticilor lui Viktor Orban.

Interesant este faptul că nici legea, nici textul de motivare a propunerii nu definesc termenul de "suveranitate naţională" sau ceea ce ar putea fi considerat încălcarea/lezarea acesteia. Textul proiectului este atât de vag încât până şi instituţiile mass-media care primesc donaţii din străinătate ar putea fi incriminate. În mod similar este concepută şi legea agenţilor străini, adoptată în Rusia.

În Ungaria a existat o lege, care le impunea organizaţiilor private să se autodenumească instituţii "finanţate din străinătate", dacă depăşesc o anumită sumă primită din străinătate. În 2020, Curtea Europeană de Justiţie a declarat-o neconstituţională. Actuala lege a suveranităţii este varianta extinsă şi mult mai dură a vechii legi.  

În Ungaria există deja proteste împotriva noii legi. Într-o declaraţie comună, numeroase ONG-uri vorbesc despre "legea pentru protejarea arbitrarului", nu a suveranităţii. Somităţi în domeniul juridic din Ungaria consideră că proiectul contravine Constituţiei şi este incompatibil cu dreptul european. 

La o recentă conferinţă în Elveţia, premierul Orbanel-a declarat că "Ungaria nu este oaia neagră a Europei, ci prima rândunică".

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.