Este prima dată în ultimii 36 de ani când, despre reunificare, se discută atât de aprins – de la „Podul de flori”, o acțiune simbolică organizată pe 6 mai 1990, când pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial frontiera moldo-română a putut fi traversată fără acte. 

Pentru cine a fost mesajul Maiei Sandu 

Răspunsul formulat de Maia Sandu la întrebarea jurnaliștilor britanici despre eventuala unire a Moldovei cu România a fost: aș vota „Da” pentru unire dacă vom avea un referendum, dar în Moldova nu există o majoritate care să sprijine unirea, ci o majoritate care sprijină aderarea la UE și aceasta este calea pe care o urmăm, pentru că este un obiectiv mai realist, care ne va ajuta să supraviețuim ca democrație... Deși a exprimat opțiunea personală în privința eventualei uniri cu România (aceeași opțiune exprimată prima dată în 2016) și a ținut să precizeze că aderarea la UE rămâne prioritară pentru Moldova, în actualul context regional complicat declarația șefei statului a fost percepută ca un semnal și analizată ca o necesitate și unică soluție pentru Moldova în cazul în care ocupanții ruși s-ar apropia de Odesa. A fost un semnal pentru toți: pentru moldoveni, pentru București, pentru Putin, pentru SUA, dar și pentru Bruxelles. 

Mai ales pentru Bruxelles a fost un semnal în contextul în care la sfârșitul anului trecut decidenții UE i-au spus Chișinăului: da, sunteți în pericol, ați făcut progrese remarcabile ca să vă puneți țara la adăpost, ați demonstrat în patru scrutine consecutive că sunteți proeuropeni... Noi v-am lua în UE, dar sunteți la pachet cu Ucraina, iar Ucraina depinde de Orban din Ungaria, care se întâlnește și discută cu Putin. Vă putem oferi doar negocieri tehnice, iar viitorul vostru european depinde de alegerile din Ungaria. 

Președinte responsabil sau „trădare” cum zic Dodon și Voronin? 

Prin mesajul său, Maia Sandu le spune liderilor lumii libere că, în contextul agresiunii ruse prelungite, țările mici sunt în pericol, iar lipsa unui sprijin extern hotărât le împinge spre opțiuni-limită. Exact asta le spune uitându-se în ochii celor doi jurnaliști britanici: „Priviți la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană și, evident, să reziste în fața Rusiei”. 

Este felul în care Maia Sandu cere lumii libere să nu lase Moldova singură în acest context regional ostil, unirea cu România fiind ultima soluție prin care un președinte moldovean cu gândire de stat ar încerca să-și apere poporul de moartea pe care o aduc soldații lui Putin. În acest caz, unirea cu România este „planul B” al unui lider sincer cu poporul său, responsabil și vizionar în condițiile în care Putin sapă sub temelia vechii arhitecturi de securitate a Europei și asistăm la o reașezare a frontierelor în epoca lui Trump. 

Reacțiile ușor de anticipat ale agenților politici de la Chișinău ai Kremlinului, la declarațiile Maiei Sandu, reconfirmă că președinta a spus în interviu exact ceea ce Putin nu ar fi vrut să audă niciodată – că în spatele scutului ucrainean, Moldova lucrează nu doar la obiectivul principal de aderare la UE, ci și la un „plan B”, unirea cu România fiind coșmarul Kremlinului. Să ne amintim că pe 22 aprilie 2002, în cadrul unei conferințe de presă pe care a susținut-o în Parlamentul Republicii Moldova, președintele de atunci al Dumei de Stat a Rusiei, Ghennadii Selezniov, a recunoscut tranșant că „Rusia a declanșat războiul din Transnistria pentru a opri unirea Moldovei cu România”. Altfel spus, Rusia a declanșat războiul din 1992 de la Nistru pentru a nu-i permite Moldovei să iasă de sub cizma rusească. Doar că atunci Ucraina nu era scut în fața Moldovei, ci coridor militar pentru Rusia spre Republica Moldova. 

Agenții lui Putin vor demisia Maiei Sandu  

Dar ce anume spun agenții politici ai Kremlinului de la Chișinău despre faptul că Maia Sandu ar vota „Pro” la un eventual referendum vizând unirea cu România? Comuniștii conduși de Vladimir Voronin și socialiștii, conduși de „elevul” ideologic al acestuia, Igor Dodon, au acuzat-o de trădare și i-au cerut demisia. Ei numesc disponibilitatea personală a Maiei Sandu de a vota pentru unire „act deschis de trădare politică îndreptat împotriva statalității moldovenești”. Asta în condițiile în care Dodon este cercetat penal inclusiv pentru trădare de patrie în favoarea Rusiei, faptă ce ar fi fost comisă în perioada când deținea funcția de șef al statului.  

Important de menționat: Cei doi lideri pro-ruși de la Chișinău au reacționat abia la câteva zile după interviul Maiei Sandu și numai după ce Moscova a dat „linia de atac” prin intermediul principalului post de televiziune „Pervîi Kanal” (de stat), în cadrul celui mai important jurnal al zilei. Prezentatoarea Ecaterina Andreeva a spus la știri că „Maia Sandu este gata să-și lichideze propria țară”. Prin asta semnalul a fost dat, așa că cele două partide și, separat pe paginile lor de social media, deputații pro-ruși au început să-i sperie pe moldoveni că, în cazul unirii, activele statului vor fi „vândute pe nimic”, „întreprinderile vor fi lichidate sistemic”, „obiectivele strategice vor fi predate străinilor”, „educația va fi distrusă intenționat”, iar „străinii se vor face stăpâni pe Banca Națională”. 

România a tranșat subiectul în martie 2018 

Deși în media din România subiectul legat de declarația Maiei Sandu despre unire este discutat intens, la nivel oficial Bucureștiul nu a emis vreo reacție. O opinie a exprimat europarlamentarul român, Eugen Tomac, consilierul președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii din diaspora. El a spus că „orice român de bună-credință, indiferent de care parte a Prutului locuiește, privește tema unirii Republicii Moldova cu România ca pe un proces firesc”. El a mai reamintit doar că România și-a asumat oficial disponibilitatea de a discuta acest subiect încă pe 27 martie 2018, printr-o declarație adoptată fără niciun vot împotrivă în Parlament. „Aceasta este poziția oficială a statului roman și ea nu s-a schimbat”, a menționat Tomac. 

Întrebat despre unire anul trecut, în timpul primei sale vizite la Chișinău, Nicușor Dan a spus că atunci când majoritatea cetățenilor din Republica Moldova va decide că dorește unirea cu România, autoritățile de la București vor fi pregătite. La fel arată și sondajele despre unire efectuate în România – peste 50% ar vota în favoarea acestei opțiuni. 

În Republica Moldova procentul celor care ar vota „Pro-unire” la un eventual referendum este în creștere permanentă în ultimii 15 ani, dar a ajuns abia la 34-35%. Sondajele arată că numărul indecișilor și a celor care nu răspund scade, dar rămâne aproape neschimbat procentul celor care ar vota categoric împotriva unirii – 41%. 

Suveraniștii „unioniști” de la Chișinău și București, care au defilat cu sloganul unirii ca să ajungă deputați, nu au avut oricum vreo reacție la mesajul din interviul Maiei Sandu.