Duminică a avut loc la Chişinău Marea Adunare Centenară - un eveniment care a umplut cu oameni Piața din fața Guvernului. Organizatorii spun că la manifestație au participat o sută de mii de oameni, în timp ce poliția a anunțat cifra de opt mii.

Cine ne vorbește despre Unire?

Curentul unionist este exploatat în Republica Moldova, dar și în România, de politicieni care, pe parcursul carierei lor, au deținut funcții importante la Chișinău și București, inclusiv funcția de președinte al României (Traian Băsescu, acum și președinte de onoare al PUN din R. Moldova) și de președinte interimar al Republicii Moldova (Mihai Ghimpu, liderul PL). Din PL s-a desprins și actualul lider al Partidului Unității Naționale, Anatol Șalaru. Drapelele acestui din urmă partid le-am văzut duminică la Adunarea Centenară de la Chișinău. De-a lungul timpului, toți cei trei lideri politici, dar și alții care acum le sunt alături, au avut și influență la nivel de legislativ. Mesajele a doi dintre promotorii actuali ai unirii (Băsescu și Ghimpu, acum cumva rivali) s-au schimbat în ultimii ani. Atunci când erau la butoanele puterii, mesajele lor în privința unirii erau prudente, diplomatice. Ei spuneau că cele două state românești se mai pot reîntâlni doar în UE – după ce și Republica Moldova va adera la UE. Acum spun altceva: Moldova nu are vreo șansă să adere la UE. Unirea cu România este singura cale prin care Republica Moldova mai poate ajunge în UE.

Ce s-a întâmplat între timp?

Între timp, acești politicieni au fost marginalizați pe ambele maluri ale Prutului. La București, a apărut Dragnea - la Chișinău, Plahotniuc. Acesta din urmă i-a expulzat pe liberali din „coaliția nocturnă” (care a învestit, contrar protestelor, Guvernul Filip), înlocuindu-i cu popular-europenii lui Iurie Leancă (la nivel legislativ) pentru a continua să controleze majoritatea parlamentară. PD-ul lui Vlad Plahotniuc, doldora de ex-comuniști, se declară acum pro-european. Fals pro-european, spun unii analiști politici. Nu și unionist. Dar observăm că Plahotniuc este extrem de tolerant față de acțiunile unioniștilor. La un moment dat, unii analiști de la Chișinău, priveau foarte sceptic desprinderea lui Anatol Șalaru de PL exact în momentul când Plahotniuc se pregătea să-i aplice lovitura de grație PL-ului. Iar sentimentul că PUN (creat de Anatol Șalaru) ar fi un fel de satelit al liderului PD pe flancul drept încă nu s-a stins.

Despre Plahotniuc-tolerantul…

Toleranța lui Plahotniuc în ceea ce privește acțiunile unioniste este explicabilă: PD-ul, detestat pentru corupție, mai poate fi votat de unii, în 2018, doar pe fundalul dezbinării și antagonizării profunde a societății. Dodon vorbește chiar de un posibil război civil. Iar ideea unirii, pe care pro-rușii lui Dodon o transformă în sperietoare și, mai mult decât sigur, în temă de campanie electorală, este instrumentul perfect care divizează geopolitic societatea moldovenească. Lui Plahotniuc îi convine asta, pentru că: 1) media și moldovenii discută deja despre unire (iar el, Plahotniuc, e sigur că asta nu se va întâmpla), nu despre miliardul de dolari furat de la cetățeni; 2) pentru că atunci când doi se ceartă (unioniștii și socialiștii), al treilea (PD-ul „conciliant”, care aduce creștere economică) câștigă electoral; 3) În cazul în care, ca urmare a alegerilor parlamentare din 2018, PD ar pierde puterea și controlul asupra instituțiilor statului, mulți din PD ar putea ajunge la pușcărie. Instinctiv, (conștient că, după alegeri, nu va putea face alianță cu PAS și PPDA) PD-ul lui Plahotniuc își crește aliați siguri și îi parașutează pe diferite segmente de electorat - atât pe stânga, cât și pe dreapta. Așa că a încuviințat ca unioniștii și socialiștii să crească electoral, mimând, în paralel, democrația – un termen pe placul UE de la care guvernarea de la Chișinău așteaptă bani.

Despre faptul că Plahotniuc și Dodon lucrează în tandem s-a scris nu doar o dată și sunt numeroase exemple care demonstrează că cei doi își coordonează agenda – votul PD-PSRM-PPEM în privința trecerii la sistemul electoral mixt, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția, fiind emblematic în acest sens. Prin urmare, Plahotniuc are nevoie de socialiști în viitorul Parlament ca să poată guverna împreună. Mai bine zis, PD are nevoie de PSRM în viitorul Parlament, pentru ca mulți dintre fruntașii acestei formațiuni să rămână în libertate, iar afacerile în siguranță. Iar pe dreapta are nevoie de unul sau câteva partide-satelit care să risipească electoratul partidelor anti-sistem: PAS și PPDA. Iar dacă una din aceste formațiuni va reuși să pătrundă în Parlament, pe fundalul valului unionist și al distrugerii PL (care absorbea până acum voturile unioniștilor - 15%), cu atât mai bine. Practica ultimilor ani a demonstrat că Vlad Plahotniuc știe și are instrumentele necesare (bani și influență tenebră) să convingă pe aproape oricine (indiferent de principii și de culoarea politică) să fie cooperant sau chiar să treacă în tabăra sa.

De ce au venit totuși oamenii la manifestația pro-unire?

Manifestația organizată duminică a adunat, totuși, lume multă. La fel de adevărat este că numărul unioniștilor în Republica Moldova crește indiferent dacă vrea sau nu asta pro-rusul Igor Dodon. Moldovenii s-au săturat de corupție, mai ales după ce Guvernul controlat de PD le-a pus în cârcă povara miliardului de dolari furat (prin transformarea împrumutului în datorie de stat). Moldovenii au privit mulți ani cu admirație acțiunile DNA din România împotriva marilor corupți. Din această cauză, în Republica Moldova sunt chiar și ruși care au îmbrățișat ideea unirii cu România. Oamenii pur și simplu s-au săturat de penalii care le decid soarta, nu au încredere în procurorii și justiția din Moldova și vor ca DNA să vin să-i ia. Altfel spus, până la Dragnea, România devenise atractivă pentru moldoveni. Acum această percepție a fost ușor afectată de numeroasele tentative ale guvernanților români de a lega mâinile justiției. Dar atâta timp cât mulți încă se gândesc că în România e mai bine, acest sentiment va fi exploatat de speculanții politici din Moldova.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău