Primele rezultate oficiale reprezintă o lovitură neaşteptat de dură pentru fostul partid de guvernământ. Dacă rezultatele de la exit-poll-urile prezentate aseară dădeau candidaţilor ARD speranţa de a obţine mai mult de 20% din voturi, datele BEC spulberă orice nădejde.

Astfel, după numărarea voturilor din cea mai mare parte a secţiilor (81,49%), USL pare să fi obţinut 58,63%, iar ARD abia 16,69. Partidul lui Dan Diaconescu a obţinut 13,53%, iar UDMR, 5,31%. La Senat, după centralizarea a aproape jumătate din voturi (41,62%) rezultatele sunt la fel de expresive: USL 60,03%, ARD 16,95, PP-DD 14,18, UDMR 5,40%.

Este imposibil să se întâmple ceva spectaculos pentru restul voturilor rămase, ceea ce ne permite să ne gândim deja la viitor. USL se îndreaptă către o victorie zdrobitoare care o încarcă de o responsabilitate pe măsură.

USL - majoritate constituţională?

Cu aproape 60% din voturi, USL va câştiga peste 2 treimi din mandate şi ar putea fi în măsură să formeze singură o majoritate constituţională. Totul depinde de configuraţia fiecărei circumscripţii în parte: dacă USL a câştigat multe mandate cu peste 50% din voturi, atunci are posibilitatea de a obţine mai multe mandate în parlament decât i-ar fi revenit după un calcul strict proporţional. În aceste condiţii, preşedintele Traian Băsescu nu mai poate spera să constituie o altă majoritate şi va trebui să se pregătească de un compromis.

Chiar dacă unele sondaje de opinie anticipau acest rezultat, totuşi cei mai mulţi sociologi înclinau să creadă că declaraţiile în favoarea USL ar fi exagerate puţin de un oportunism tipic acestor situaţii. Coordonatorii exit-poll-urilor au semnalat de asemenea o rată neobişnuit de mare a celor care au refuzat să răspundă (peste 15%), ceea ce a indus ideea că votanţii ARD ar fi mai mulţi decât lasă să se vadă rezultatul, iar votanţii USL mai puţin numeroşi. În realitate, a fost exact invers: votanţii USL au refuzat să răspundă din motive greu de precizat. Am putea presupune însă că mulţi dintre ei au fost inhibaţi de ambianţa ostilă creată de preşedintele Traian Băsescu şi de partizanii săi care i-au culpabilizat pe votanţii de la referendum. Teama de a nu părea în ochii unora ”anti-european”, a provocat probabil anumite reticenţe.

Declaraţii neobişnuite

Cu siguranţă însă că votul de ieri a fost şi un vot împotriva preşedintelui Traian Băsescu care, deşi prerogativele sale nu i-ar fi îngăduit, s-a implicat mult în campania electorală, acuzându-şi adversarii că duc o politică anti-occidentală.

Tocmai de aceea, liderii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta, au făcut imediat după închiderea secţiilor de votare câteva declaraţii neobişnuite, dar provocate de campania adeversarilor: atât unul cât şi celălat au afirmat insistent hotărârea alianţei de a rămâne fidelă politicii europene şi euroatlantice. A fost un mesaj adresat mai cu seamă partenerilor occidentali, care au dat semne că se îndoiesc de înclinaţiile reale ale câştigătorilor de la Bucureşti. În acelaşi context delicat, prim-ministrul Victor Ponta a anunţat că va începe imediat negocieri cu UDMR pentru formarea unei ”majorităţi constituţionale”. Un anunţ foarte interesant, care a surprins destulă lume şi care pretinde însă o analiză distinctă.