La prima vedere, propunerea ministrului de Interne Nancy Faeser amintește de o metodă Stasi, Ministerul Securității Statului din fosta Germanie de Est (RDG), a cărui poliție secretă s-a infiltrat în casele cetățenilor pe care îi suspecta că se opun regimului comunist, pentru a le asculta telefoanele.

Practica a încetat odată cu sfârșitul dictaturii est-germane și reunificarea Germaniei, în 1990. În fața amenințărilor teroriste islamiste sau de extremă dreapta, însă, Faeser vrea să împuternicească anchetatorii să folosească din nou metoda. Spre deosebire de acțiunile arbitrare ale Stasi, de data aceasta va fi nevoie mai întâi de aprobarea parlamentului de la Berlin.

Faeser propune să i se permită Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA) să pătrundă în casele suspecților de terorism, pentru a instala software de spionaj pe telefoanele și computerele acestora.

Teama de teroarea islamistă generează legi mai stricte

Ca urmare a recentelor crime comise cu un cuțit de un islamist sirian la Solingen, un purtător de cuvânt al ministrului de Interne a justificat planul de schimbare a cadrului legislativ la o conferință de presă dedicată de guvern tocmai cazurilor de terorism islamist.

”Este de la sine înțeles că autoritățile de securitate trebuie să aibă competențele corespunzătoare pentru a contracara”, a punctat oficialul, fără a oferi detalii despre conținutul proiectului de lege, aflat încă în dezbatere la guvern.

Este puțin probabil ca neoliberalii (FDP), cel mai mic partener al coaliției tripartite de guvernământ, să fie de acord cu pătrunderile secrete autorizate de executiv în locuințe, deoarece apărarea drepturilor individuale ale cetățenilor este în centrul doctrinei partidului. FDP consideră că terorismul internațional și alte crime grave pot fi contracarate fără implementarea unor legi mai dure.

Supravegherile secrete online sunt permise

În prezent, autorităților de securitate germane li se permite să acceseze dispozitivele electronice fără a pătrunde în casele suspecților, în anumite circumstanțe - folosind un software de tele-criminalistică, pentru a obține date de pe aparatele suspecților, fără ca aceștia să observe că sunt supravegheați.

Poliția germană a fost autorizată să folosească această metodă pentru a monitoriza casele suspecților în contextul unor ”percheziții online” din 2017. Cu toate acestea, fiecare astfel de acțiuni trebuie mai întâi aprobate de o instanță – sau, în cazuri deosebit de urgente, de parchet.

Secțiunea 100 din Codul Penal descrie în detaliu ce infracțiuni pot fi anchetate cu ajutorul ”căutărilor online”. Lista, de altfel lungă, include punerea în pericol a statului de drept democratic, constituirea de grupuri organizate criminale, crime, infracțiuni de natură sexuală, trafic de persoane sau droguri, spălarea banilor sau abuz al dreptului de azil.

Hotărâre de referință a Curții Constituționale

Potrivit cifrelor oficiale ale guvernului, numărul perchezițiilor online a fost, în ultimii ani, de ordinul câtorva zeci, doar. Majoritatea a implicat infracțiuni legate de droguri. Metoda a fost întotdeauna controversată. O hotărâre - considerată revoluționară - a Curții Constituționale Federale din 2008 le-a limitat la cazurile în care viața sau statul însuși sunt în pericol.

Perchezițiile secrete ar trebui să fie o excepție absolută în lupta împotriva criminalității în Germania. Raidurile ”la vedere” la domicilii, pe de altă parte, sunt parte a muncii de zi cu zi a poliției. Pot fi efectuate numai la ordinul unei instanțe sau al parchetului și, de regulă, în prezența suspectului.

Unele astfel de raiduri ajung și pe prima pagină a ziarelor. Un exemplu recent a fost percheziția locuinței lui Jürgen Elsässer, șeful revistei de extremă dreapta Compact. Publicația a fost interzisă de Ministerul de Interne, în luna iulie, dar Tribunalul Administrativ Federal i-a permis lui Elsässer să continue apariția revistei. Instanța a avut îndoieli cu privire la proporționalitatea interdicției, dacă aceasta afectează libertatea presei și pe cea de exprimare.

În ciuda victoriei parțiale pentru editorul revistei, casa lui ar putea fi încă percheziționată ”în secret”, pentru că în 2021 Compact a fost clasificată drept publicație ”confirmată de extremă dreapta” de către Oficiul German pentru Protecția Constituției. Această desemnare autorizează așa-numitele ”investigații sub acoperire”, care pot include ”intrarea în casa unei persoane” - dar numai de la distanță.

Ministrul Justiției, îngrijorat pentru statul de drept

Ministrul Justiției, Marco Buschmann, de la FDP, a respins noua propunere a lui Faeser. "Nu se va acorda nicio autorizație de a scotoci în secret în casele oamenilor. Noi nu facem asta într-un stat constituțional. Ar fi o încălcare absolută a unui tabu", a scris ministrul pe platforma X (fostul Twitter).

Buschmann a subliniat că statul german nu a recurs la astfel de măsuri nici măcar atunci când Fracțiunea Armata Roșie, extremistă de stânga, a răpit și ucis oameni, în anii 1970. Demnitarul a cerut proporționalitate, avertizând că, ”dacă o lege permite statului să pătrundă în secret într-o casă pentru a o percheziționa, mulți oameni își vor pierde încrederea în statul de drept”.